Premium
Avocatul Gheorghe Piperea a afirmat marţi că Legea dării în plată nu este retroactivă, pentru că nu pune în discuţie restituirea către clienţi a ceea ce deja a fost plătit băncilor.
Decizie de ULTIMĂ ORĂ luată de șeful ASF. Asta îi va enerva pe toți plătitorii de RCA
El a spus că a invocat şi "foarte multe decizii ale CCR" pentru a demonstra că nu e vorba despre o lege retroactivă, cea mai recentă fiind decizia cu privire la textele din Legea 193/2000 din litigiile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
"Am invocat şi decizii de la CEDO şi de la CJUE din care rezultă că, pentru protecţia consumatorilor, unele legi chiar pot să aibă efecte asupra contractelor în derulare şi, de asemenea, pentru anumite interese de ordin public se pot aduce chiar limite unui drept de proprietate", a explicat Piperea.
Avocatul a adăugat că există mii de procese în care băncile au fost sancţionate pentru că în contractele lor au clauze abuzive şi a invocat situaţia în care clientul este protejat de art. 44 din Constituţie. "Sunt mii de procese în care băncile au fost sancţionate pentru că în contractele lor au clauze abuzive. Adică o mare parte din plăţile care se fac de către oameni, 30 - 40% - uneori depăşeşte acest procent - nu ar trebui să fie făcute ca plăţi, sunt plăţi nedatorate, pentru că acele clauze sunt considerate ca nefiind în contract", a mai spus Piperea.
Avocatul Valeriu Stoica, reprezentantul unei bănci, a invocat în faţa judecătorilor CCR neconstituţionalitatea Legii 77/2016 şi a susţinut că este încălcat dreptul la proprietate, dreptul la creanţă şi dreptul de ipotecă.
El a explicat că legea nu face distincţia între debitorii supraîndatoraţi care nu mai fac faţă sarcinilor financiare şi debitori cu plasamente imobiliare nerentabile, inclusiv terenuri.
Judecătorii CCR urmează să decidă în privinţa a 33 de sesizări de neconstituţionalitate a Legii 77/2016, formulate de mai multe bănci. Un număr de 20 de sesizări privind excepţii de neconstituţionalitate ale unor articole din actul normativ au fost formulate de Raiffeisen Bank. Celelalte sesizări care vizează fie doar unele articole, fie actul normativ în integralitatea sa au fost făcute de BCR, BRD, Banca Românească, Alpha Bank, UniCredit Bank.
'Evreii din spatele Al-Qaida'. Deputatul comunităţii evreieşti, despre Denise Rifai
Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat în vigoare pe 13 mai.
"Consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii", prevede actul normativ.
Potrivit acestuia, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un împrumut pentru a intra sub incidenţa legii sunt: titularul creditului trebuie să fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu depăşească 250.000 de euro sau echivalent, iar imobilul ipotecat să fie cu destinaţia de locuinţă. În plus, în lege se menţionează că împrumuturile acordate prin programul "Prima Casă" nu intră sub incidenţa actului normativ.
Legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit sau celor care se află în procedură de executare silită.
Prevederile actului normativ se aplică atât creditelor în derulare, cât şi celor viitoare şi implică raporturile juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor.
Băncile au anunţat încă de atunci că vor contesta legea dării în plată la CCR şi au majorat avansurile pentru creditele ipotecare clasice.
