Premium
Proiectul de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populaţiei (ipotecare şi de consum) a luat prin surprindere băncile, dar şi IFN-urile, iar principala mişcare pe care industria financiară o va face va fi demararea unui studiu de impact la nivel de industrie.
Citeşte şi: Greii din politică care au SCĂPAT de vigilența CNCD, deşi 'au comis-o' la fel ca Dăncilă
„Pur şi simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât şi pe IFN-uri. Suntem foarte avansaţi în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR).
Aceeaşi poziţie o are şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care punctează că această iniţiativă ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei, scrie Ziarul Financiar.
„Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.
Impactul plafonării va fi simţit cel mai acut de către clienţii IFN-urilor, persoane cu venituri reduse care nu vor avea altă alternativă decât apelarea la credite ilegale şi netransparente, precum cele furnizate de cămătari sau case de amanet, susţin reprezentanţii unuia dintre cei mai mari jucători din piaţa creditelor de consum.
„Dacă acest proiect de lege va intra în vigoare, singura soluţie a clienţilor săraci, care nu au acces la servicii bancare, va fi să apeleze la credite ilegale, netransparente şi mult mai costisitoare - cămătari sau, în cel mai fericit caz, case de amanet. Este un paradox faptul că acest proiect de lege a găsit susţinere în rândul parlamentarilor coaliţiei de guvernare, având în vedere că efectele negative se răsfrâng în primul rând asupra oamenilor care în mod normal ar trebui protejaţi de o guvernare de stânga, fiind şi parte a electoratului său tradiţional“, au spus reprezentanţii unui IFN.
Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor şi IFN-urilor şi doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.
