Premium
Peste 922.000 de persoane fizice si juridice au de restituit bancilor 262 de miliarde de lei (60 de miliarde de euro), aproximativ 200.000 dintre debitori fiind restantieri. In Parlament se afla in dezbatere doua acte normative referitoare la iertarea, in anumite conditii, a datornicilor, dar BNR avertizeaza ca vor aparea costuri ce vor fi mutate in carca deponentilor si a contribuabililor.
Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, ii „urecheaza” pe politicienii romani care, din populism sau necunoastere, considera bancile ca fiind inamicul public numarul 1 din Romania. Intr-o analiza postata pe OpiniiBNR.ro, Lazea sustine ca politicienii uita ca:
- iesirea din criza a bancilor din Romania nu a costat contribuabilul roman nici macar un leu;
- bancile pot transfera o buna parte a costurilor penalizarilor asupra debitorilor de buna credinta sau deponentilor;
- debitorii care nu pot sau nu vor sa plateasca reprezinta o minoritate (foarte vocala) atat in randul datornicilor, cat si al deponentilor.
Economistul sef al BNR avertizeaza ca, desi „majoritatea tacuta” nu se manifesta, acest lucru nu va ramane asa, daca bancile ii vor transfera o parte din costuri. „Si ar deveni destul de repede evident ca de vina pentru aceasta penalizare nedreapta ar fi debitorii rau – platnici si politicienii care incearca sa le faca pe plac”, a spus Lazea.
Datorii uriase catre banci
In Romania sunt, in prezent, aproape 15,6 milioane de depozite bancare, din care peste 14, 5 milioane apartin persoanelor fizice, iar un milion sunt detinute de firme. Dintre clientii bancilor, 922.000 sunt debitori (825.000 – persoane fizice, 97.000 – persoane juridice), iar 200.000 dintre acestia sunt restantieri. Debitorii datoreaza in total 262 de miliarde de lei (aproape 60 de miliarde de euro), din care suma restanta este de 31 de miliarde de lei (aproximativ sapte miliarde de euro). „Orice favorizare in exces a debitorilor restantieri ar avea ca efect cresterea hazardului moral, dar si o penalizare indirecta a deponentilor si a debitorilor buni-platnici, bancile incercand sa-si acopere pierderea prin marje de dobanda si comisioane mai mari”, a spus Lazea. Dar despre ce favorizare este vorba?
Prevederi riscante
Economistul sef al BNR a reamintit ca, in prezent, la Parlament se afla in dezbatere doua initiative legislative referitoare la debitorii bancilor. Prima are in vedere impartirea pierderilor suferite de debitori ca urmare a aprecierii masive a unor valute (ca francul elvetian). Cea de a doua se refera la iertarea debitorului de credit imobiliar, daca renunta la apartamentul astfel achizitionat. Lazea atrage atentia ca, daca proiectele sunt t tratate superficial, pot face mai mult rau decat bine. „De exemplu, prevederea ca bugetul va prelua circa 50% din pierderea suportata de banca si client in cazul unei deprecieri masive a leului nu face decat sa creasca povara asupra contribuabilului. Granita dintre dreptate (a-i ajuta pe cei cu adevarat nevoiasi) si populism (a-i ajuta pe toti cei care fac scandal) fiind foarte subtire, legiuitorul trebuie sa fie foarte atent sa nu o treaca”, a avertizat oficialul BNR.
