Premium
Boala coronariană sau cardiopatia ischemică este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și reprezintă prima cauză de deces la nivel mondial. Iată cum se manifestă și cum se tratează această afecțiune.
Ce este boala coronariană?
Boala coronariană este o formă de ateroscleroză care se dezvoltă la nivelul arterelor coronare, vase care irigă inima cu sânge încărcat cu oxigen și substanțe nutritive. Această afecțiune presupune îngustarea arterelor, în urma depunerii unor plăci de aterom, formate, în principal, din grăsimi (în special, colesterol), calciu și alte fracțiuni din sânge. Plăcile de aterom cresc în volum progresiv, deoarece grăsimile continuă să se depună, în lipsa tratamentului.
Cardiopatia ischemică apare din cauza unui cumul de factori, cum ar fi factorii genetici, fumatul, sedentarismul, dieta dezechilibrată (bogată în grăsimi de origine animală și zahăr), stresul, obezitatea, diabetul zaharat.
Însă, ce se întâmplă atunci când arterele coronare se îngustează? Din cauza micșorării diametrului arterei, scade cantitatea de sânge cu oxigen care ajunge la inimă. Privată de oxigen, inima nu mai funcționează corespunzător și pot apărea dezechilibre la nivelul întregului organism.
În momentul în care arterele sunt îngustate semnificativ, țesuturile inimii pot suferi o distrugere ireversibilă. Infarctul de miocard se produce atunci când inima nu mai primește oxigen, iar celulele se necrozează, adică mor. După un infarct de miocard, leziunile sunt permanente, de aceea, pacientul dezvoltă și alte probleme cardiace.
Alt pericol este reprezentat de plăcile de aterom instabile. Acestea se pot desprinde și migra spre alte zone ale corpului, cum ar fi creier sau membre, cauzând ischemie (moartea celulelor).
Simptomele bolii coronariene
Boala coronariană nu se manifestă de la început. Simptomele apar după ce diametrul arterelor este în mare parte îngustat (în proporție de 70%). Adică, în stadiul avansat. Care sunt simptomele bolii coronariene?
Cel mai frecvent simptom este angina pectorală stabilă, care reprezintă o durere la nivelul pieptului, ce poate iradia spre maxilar, brațe, stomac, spate sau umăr. Acest tip de durere apare brusc, în timpul efortului fizic sau momentelor stresante ori încărcate emoțional. Durerea se ameliorează la repaus și la administrarea de nitroglicerină și nu durează mai mult de 15 minute.
Alte simptome ale bolii coronariene:
- O stare generală de oboseală
- Intoleranță la efort fizic (pacientul obosește rapid la efort fizic relativ redus)
- Dificultăți de respirație
- Transpirații reci
- Senzația de indigestie, greață
- Infarct miocardic acut – uneori, acesta este primul și singurul simptom al bolii coronariene. Infarctul de miocard se manifestă printr-o durere asemănătoare anginei pectorale, însă mai severă și care nu se ameliorează sub nicio formă.
Metode de tratament
Boala coronariană se poate trata prin mai multe metode, funcție de gradul de severitate și de particularitățile fiecărui pacient: administrare de medicamente, proceduri intervenționale sau chirurgicale. Orice tratament trebuie însoțit de un stil de viață sănătos – activitate fizică, absența fumatului, dietă echilibrată, odihnă, consult medical regulat.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos constă în administrarea de substanțe farmaceutice care țin afecțiunea sub control. În această categorie intră statinele, care scad colesterolul, beta-blocantele, aspirina și nitroglicerina, care îmbunătățesc fluxul sangvin și previn infarctul de miocard.
Tratament intervențional
Tratamentele intervenționale presupun proceduri non-chirurgicale, minim invazive, care nu produc cicatrici și care nu necesită o spitalizare prelungită.
Angioplastia cu balon și stent este o procedură intervențională prin care se dilată arterele îngustate. Aceasta se poate efectua în continuarea coronarografiei, procedura intervențională de diagnostic.
Angioplastia presupune efectuarea unei puncții în zona inghinală sau la încheietura mâinii și introducerea unor catetere (tuburi subțiri) în vasele de sânge. Acestea sunt avansate progresiv, până la nivelul arterelor coronare. Medicul introduce prin tuburi un balonaș pe care îl umflă în interiorul vasului, ca să-i lărgească diametrul. Dacă această metodă nu este suficientă, se montează și un dispozitiv cilindric, numit stent, pe pereții vasului îngustat. În acest fel, vasul este menținut deschis în permanență.
În cazurile mai complicate, în care plăcile de aterom s-au calcificat, iar angioplastia este insuficientă, se optează pentru rotablația coronariană. Această metodă presupune utilizarea unui dispozitiv de mici dimensiuni, prevăzut cu particule de diamant. Dispozitivul este introdus prin catetere, și, la nivelul plăcilor de aterom, este rotit cu viteză mare, pentru a dezintegra depunerile de pe vase.
Tratamentele intervenționale sunt ghidate cu ajutorul razelor X, prin injectarea unei substanțe de contrast care evidențiază structurile pe ecranul radiologic.
Tratament chirurgical
Bypassul coronarian este o metodă chirurgicală de tratament a bolii coronariene. Aceasta presupune crearea unui nou pasaj de trecere a sângelui, prin recoltarea unui vas de sânge sănătos din altă zonă a corpului și fixarea (grefarea) acestuia pe artera afectată.
Așadar, boala coronariană este o afecțiune periculoasă care, din fericire, poate fi ținută sub control cu succes, datorită tratamentelor disponibile.
