Premium
Bulgaria a cerut interzicerea importurilor de cereale din Ucraina până la sfârșitul anului 2023
Bulgaria și celelalte patru țări care au primit permisiunea UE de a interzice importurile de cereale ucrainene au cerut ca restricția să fie prelungită până la sfârșitul anului, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii de la Bruxelles.
La sfârșitul lunii aprilie, Comisia Europeană a convenit cu Bulgaria, Polonia, Ungaria, România și Slovacia să interzică importurile ucrainene de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui până pe 5 iunie, pentru a ajuta fermierii din aceste state ale căror produse au rămas în depozite din cauza importului mai ieftin din Ucraina. Aceștia au primit de la bugetul european 156 de milioane de euro (26 de milioane pentru Bulgaria) ca recompensă pentru producția lor nevândută, relatează Dnevnik citat de Rador.
Marți, cele cinci țări au cerut prelungirea interdicției până la sfârșitul anului 2023 și compensații adecvate pentru fermieri, a declarat ministrul slovac al agriculturii, Jozef Bires, adăugând că depozitele de cereale din Slovacia erau umplute în proporție de 30%, iar prețurile erau la minim înainte de recoltare.
Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care este polonez, a declarat că sprijină cererea, dar că nici Comisia Europeană nu a luat încă o decizie. Potrivit lui Wojciechowski, prelungirea ar putea fi până la sfârșitul anului, sau cel puțin până la sfârșitul lunii octombrie, când se încheie culegerea recoltei.
Săptămâna trecută, UE a prelungit cu încă un an importurile scutite de taxe vamale de produse agricole ucrainene, pentru a sprijini exporturile Ucrainei - o sursă majoră de venit pentru bugetul Kievului, aflat în război.
Cine va plăti prețul
Cu toate acestea, 12 țări europene, printre care Franța, Germania, Țările de Jos și Grecia, au scris Comisiei Europene împotriva extinderii interdicției de import, iar ministrul croat al agriculturii, Marija Vuckovic, a declarat marți că toate țările ar trebui să fie pe picior de egalitate în ceea ce privește solidaritatea cu Ucraina și consecințele după război, indiferent de costuri.
O opinie contrară a fost exprimată de Wojciechowski, care a declarat în urma discuției miniștrilor că „prețul sprijinului Ucrainei a fost plătit în principal de fermierii din cele cinci țări”.
Potrivit acestuia, ei sunt mult mai afectați de război pentru că, pe lângă costurile crescute pentru îngrășăminte și energie, care se aplică tuturor fermierilor, trebuie să facă față și consecințelor dublării exporturilor ucrainene de cereale către Europa.
Comisarul european a anunțat că exporturile agricole ucrainene au crescut în ultimul an de la 7 la 13,2 miliarde de euro, 80% din creștere fiind destinată celor cinci țări.
Polonia rămâne cea mai afectată, problema fiind gravă și în Bulgaria, întrucât cele două țări nu au reușit să organizeze tranzitul cerealelor importate către alte țări europene și astfel acesta s-a acumulat, afectând producția lor proprie din cauza prețurilor mai competitive din Ucraina.
Wojciechovski a recunoscut că de la începutul anului, exporturile de cereale ucrainene către cele cinci țări au scăzut. El a spus că tendința ar urma să continue, deoarece Ucraina se așteaptă la o recoltă cu 40% mai slabă decât anul trecut din cauza războiului.
Kievul este împotriva concesiilor
Miniștrii agriculturii din UE s-au întâlnit la Bruxelles cu ministrul ucrainean al agriculturii Mikola Solski, care a anunțat că un obiectiv prioritar pentru Kiev este împiedicarea extinderii interdicției privind importurile de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui.
„Este greu de înțeles care este ideea privind limitarea exportului de semințe de rapiță, pe care le exportam în mod tradițional în UE înainte de război, în timpul unui război”, a spus Solski.
Ministrul le-a explicat jurnaliștilor de la Bruxelles că Moscova monitorizează cu atenție evoluția problemei și că, în funcție de asta, își stabilește tactica față de coridorul cerealelor la Marea Neagră, pe care Ucraina continuă să-l considere o rută principală de export.
