Premium
Fragment din discursul susținut în cadrul Conferinței „Valorile UE și reformele durabile, aprofundate și ireversible: Statul de drept ca forță motrice a stabilității și creșterii economice în Balcanii de Vest” din cadrul summitului digital la nivel înalt „Balcanii 2021: Promovarea cooperării regionale în era post-Covid”.
Stimate Domnule Președinte, Stimați colegi,
Una dintre principalele provocări pentru o construcție comunitară paneuropeană solidă și echitabilă, pentru o dezvoltare omogenă și armonioasă a statelor membre și pentru un proces de extindere de succes, incluzând și Balcanii de Vest, este reducerea decalajului dintre nivelul economic de dezvoltare al statelor membre din vestul UE și statele membre din est sau a celor candidate la aderare. (...)
La rândul său, creșterea economică depinde de un grad ridicat de stabilitate politică, de respectarea statului de drept și de existența unei Justiții funcționale. (...)
În domeniul juridic, România ar trebui, de asemenea, să reformeze în mod substanțial Legile fundamentale ale Justiției: statutul judecătorilor si procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Reformarea acestor legi este un obiectiv-cheie al Ministerului Justiției, iar Parlamentul așteaptă să fie sesizat de actualului guvern cu aceste proiecte de lege pentru a fi dezbatute și votate.
De fapt, proiectele de lege au fost elaborate de guvernul anterior, din septembrie 2020, si se află acum în curs de evaluare finală la Ministerul Justiției. Aceste legi nu sunt un scop în sine, ele ar trebui să contribuie la o justiție eficientă, deoarece un respect adecvat pentru statul de drept nu poate fi realizat fără un sistem judiciar eficient. De asemenea, respectarea statului de drept presupune ca premisă încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și acest lucru, la rândul său, depinde de eficiența sistemului judiciar.
Eficiența sistemului judiciar depinde nu numai de un cadru juridic modern adresat justiției, ci și de o logistică adecvată a sistemului judiciar. Fără sedii adecvate ale instanțelor, aplicații informatice moderne, echipamente digitale, echipamente moderne de investigare penală, personal adecvat în ceea ce privește numărul și expertiza și o remunerație adecvată, un sistem judiciar nu poate fi eficient în aplicarea legilor, protejarea statului de drept și oferirea unui serviciu public de calitate în termene rezonabile și la un cost adecvat. Cred că guvernele nu au reușit să rezolve în mod corespunzător aceste aspecte și, în calitate de deputat în majoritatea guvernamentală, mă aștept ca guvernul în funcție și Ministerul Justiției să abordeze în mod viguros și eficient aceste probleme.
Lupta împotriva corupției joacă, de asemenea, un rol esențial în protejarea statului de drept și, prin acest obiectiv, contribuie indirect la o activitate și la o creștere economică echitabile și competitive. Dar, ar trebui să subliniem și faptul că o acțiune anticorupție eficientă și corectă a procurorilor trebuie să se bazeze pe o pregătire profesională perfectă, respectarea procedurilor și a garanțiilor legale privind drepturile omului. Orice procuror implicat intr-o procedura anticoruptie ar trebui să stăpânească și legislația civilă si comerciala, să aibă cunoștințe aprofundate nu numai despre legislația penală, ci și despre legile economice și fiscale pentru a putea diferenția o tranzacție economică ilegală de una legală, dar sofisticată.
Într-adevăr, pregătirea juridică, morală și psihologică a magistraților este unul dintre aspectele cheie ale asigurării și reasigurării respectului și solidității statului de drept. Magistrații ar trebui să se concentreze permanent asupra statului de drept și a sistemului judiciar. Unul dintre cei mai mari profesori croați de drept, profesorul Pitamic, a spus odată: „Nu poți face justiție dacă nu ești bântuit de spiritul dreptății”. Doar cu un corp de magistrați bântuit de spiritul dreptății, cu o legislație adecvată și cu o logistica modernă putem să transformăm justiția puterii în puterea justiției, așa cum mi-am intitulat una dintre cărțile dedicate sistemului judiciar.
Dincolo de orice legi, capacități logistice și politici publice adresate justiției, statul de drept este, de asemenea, o problemă culturală. Pentru a crea, cultiva, dezvolta și proteja o cultură a statului de drept ar trebui să muncim din greu în multe domenii, de la educația civică și juridică timpurie a tinerilor, până la promovarea publică a statului de drept printr-o educație de înaltă calitate în universitățile cu profil juridic, implicarea profesiilor juridice în sprijinirea și apărarea statului de drept, profesionalismul și expertiza profesiilor juridice și a magistraților etc. În ceea ce privește aspectul special al dimensiunii culturale a statului de drept ca valoare fundamentală a societății moderne, aici este rolul politicianului și al partidelor politice.
Desigur, politicienii moderni sunt “susținători în masă” ai statului de drept și sunt pasionați de acest lucru de fiecare dată când li se ivește o oportunitate, mai ales în fața camerelor de televiziune.
Dar câți dintre ei cred cu adevărat în acest lucru? Cred că aceasta este o întrebare importantă. Câți dintre ei înțeleg cu adevărat conținutul de bază al acestui concept al statului de drept? Aceasta este o altă întrebare importantă. Și mai am una, câți dintre ei înțeleg, cu adevărat, importanța statului de drept pentru stabilitate și creștere economică? Și incă o întrebare, câți sunt gata să apere statul de drept? Aș putea avea multe alte întrebări, chestionând și corespondența dintre gândurile, cuvintele și faptele politicienilor cu privire la statul de drept.
Cred că ar trebui să chestionăm și să verificăm în permanență angajamentul onest al politicienilor față de statul de drept. Faptul că încă mai putem găsi pe băncile parlamentelor din multe țări politicieni condamnați pentru infracțiuni penale, inclusiv pentru corupție, sau politicieni care prezidează diferite organisme de stat, deși se confruntă cu acuzații grave privind corupția sau organizarea criminalității, este argumentul inexpugnabil că ar trebui să rămânem vigilenți și exigenți cu partidele noastre în ceea ce privește respectarea celor mai înalte criterii de integritate în exercitarea demnităților publice. (...)
Statul de drept este inelul de aur al erei de aur a democrației.
Nu este un dar natural, nu este o consecință fericită a unui lanț întâmplător de evenimente, este una dintre cele mai prețioase realizări ale omenirii. Mulți oameni și-au dedicat viața meditând și scriind despre el, mulți s-au luptat pentru el și nu puțini au murit pentru el.
Le datorăm tuturor acestora să îl păstrăm în siguranță și puternic. De dragul generațiilor viitoare.
Vă mulțumesc foarte mult!
