Premium
România, alături de Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Suedia se confruntă cu dezechilibre economice, conform evaluării anuale a situației economice și sociale din statele membre, efectuată de Comisia Europeană și publicată miercuri.
Comisia subliniază necesitatea de a promova investițiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile și de a pune în aplicare reforme bine concepute. Provocările variază în mod semnificativ de la o țară la alta și necesită măsuri de politică adecvate și hotărâte.
Citește și: Victor Ponta anunță BREAKING NEWS: 'Ponta îl laudă pe Dragnea: Da, chiar îl laud!'
În luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, în scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și, în caz afirmativ, de a evalua nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că există dezechilibre sau dezechilibre excesive în cele 13 state membre, însă gravitatea dezechilibrelor s-a diminuat în unele cazuri.
Comisia mai constată că Grecia, Cipru și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
În cadrul unei monitorizări specifice în contextul semestrului european, Comisia va continua să analizeze evoluțiile și măsurile de politică luate de toate statele membre care prezintă dezechilibre sau dezechilibre excesive.
Această analiză a provocărilor specifice fiecărei țări se înscrie în contextul unei economii europene care, în 2019, ar urma să crească pentru al șaptelea an consecutiv, dar într-un ritm mai moderat. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut până la un nivel record, iar rata șomajului a înregistrat un minim istoric. Finanțele publice s-au îmbunătățit, de asemenea, sub toate aspectele, deși unele țări se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale datoriei. Cu toate acestea, există în continuare provocări: nivelurile de productivitate rămân scăzute, îmbătrânirea populației se intensifică, iar schimbările tehnologice rapide au un impact semnificativ asupra piețelor forței de muncă. În unele state membre, veniturile reale ale gospodăriilor rămân sub nivelurile din perioada anterioară crizei. Șomajul în rândul tinerilor s-a redus în mod semnificativ, dar este în continuare inacceptabil de ridicat în unele state membre. Într-o perioadă de incertitudine mondială mai accentuată, este esențial ca statele membre ale UE să își intensifice măsurile menite să stimuleze productivitatea, să îmbunătățească reziliența economiilor lor și să se asigure că toți cetățenii beneficiază de creșterea economică.
În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creșterii și a recomandării privind politica economică a zonei euro, care au stabilit prioritățile la nivel european, cele 28 de rapoarte de țară publicate miercuri pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. Rapoartele furnizează o analiză detaliată a provocărilor economice și sociale specifice fiecărei țări. Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politică națională, în perspectiva adoptării în luna aprilie a programelor lor naționale, și vor conduce la formularea, la sfârșitul primăverii, a recomandărilor anuale specifice fiecărei țări.
Ca element de noutate al pachetului prezentat astăzi, Comisia lansează o discuție privind provocările și prioritățile în materie de investiții în statele membre și prezintă primele idei cu privire la modul în care fondurile UE, în special fondurile politicii de coeziune a UE, pot fi de ajutor în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Acest element de noutate va contribui, de asemenea, la asigurarea unei coerențe sporite între coordonarea politicilor economice și utilizarea fondurilor UE, care reprezintă o parte semnificativă a investițiilor publice în mai multe state membre. Noua orientare se reflectă în rapoartele de țară, la fiecare dintre acestea fiind atașată o nouă anexă privind posibila utilizare a viitoarelor fonduri ale politicii de coeziune a UE.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Am examinat în profunzime toate cele 28 de economii ale UE, pentru a identifica problemele și pentru a ne asigura că acestea pot fi abordate în timp util. Multe dintre dezechilibrele Europei sunt în curs de corectare, datorită atât creșterii economice, cât și măsurilor de politică, deși există în continuare provocări de lungă durată. Odată cu relaxarea creșterii, înregistrată în acest an, este mai important ca oricând ca guvernele să acționeze pentru a consolida reziliența economiilor noastre, prin reducerea datoriei, prin stimularea productivității, prin sporirea și îmbunătățirea investițiilor, precum și prin combaterea inegalităților. În ceea ce privește Grecia, al doilea raport de supraveghere consolidată, publicat tot astăzi, arată că s-au realizat progrese semnificative, dar există și unele domenii în care sunt necesare măsuri suplimentare, și invit autoritățile să le finalizeze în timp util pentru următoarea reuniune a Eurogrupului.”
Corina Creţu, comisarul pentru politica regională, a declarat: „În acest an, rapoartele de țară conțin o componentă nouă importantă, care se concentrează îndeosebi asupra blocajelor în materie de investiții și asupra disparităților regionale, precum și evaluarea Comisiei cu privire la modul în care viitoarele fondurile acordate de UE ar trebui să fie investite în fiecare țară. Acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția.”
Comisia a publicat, de asemenea, raportul referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 20 septembrie 2016 privind instituirea de consilii naționale pentru productivitate. Raportul analizează evoluțiile în materie de productivitate și competitivitate din UE și din zona euro și oferă o imagine de ansamblu asupra consiliilor pentru productivitate instituite la sfârșitul anului 2018. Consilii naționale pentru productivitate au fost deja instituite în 10 state membre din zona euro. Toate celelalte state membre din zona euro și-au confirmat intenția de a institui astfel de consilii în curând. Consiliile existente, care, date fiind contextele specifice fiecărei țări, au structuri diferite, contribuie deja în mod activ la discuțiile interne privind provocările legate de productivitate. Comisia a lansat o rețea menită să faciliteze schimbul de opinii, practici și experiențe ale consiliilor pentru productivitate.
Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de menținere a Deciziei Consiliului din 2018 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Propunerea din acest an reconfirmă alinierea orientărilor privind ocuparea forței de muncă cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, dat fiind faptul că obiectivele și prioritățile globale ale acestora rămân valabile. Orientările privind ocuparea forței de muncă prezintă prioritățile și obiectivele comune ale politicilor naționale de ocupare a forței de muncă și constituie temeiul juridic al recomandărilor specifice fiecărei țări în aceste domenii, care trebuie readoptate în fiecare an.
Comisia a publicat miercuri și un raport privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind „parcursurile de actualizare a competențelor”, care face parte din Noua agendă pentru competențe în Europa, prezentată de Comisie în iunie 2016. În prezent, în UE există 61 de milioane de adulți care au absolvit, în cel mai bun caz, ciclul de învățământ secundar inferior. Prin intermediul acestei recomandări, statele membre s-au angajat să ofere adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări oportunități noi și îmbunătățite de a-și ameliora aptitudinile de bază de citire și scriere, precum și aptitudinile numerice și digitale. Acest raport analizează măsurile luate de statele membre, care diferă ca amploare și nivel de ambiție. Multe dintre aceste măsuri au beneficiat de sprijin din Fondul social european.
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. În lunile următoare, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre în lumina analizei acestor rapoarte. Vicepreședinții, comisarii și serviciile Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate și pentru a discuta constatările rapoartelor. Aceste vizite vor include, de asemenea, discuții specifice privind anexele referitoare la modul în care viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea contribui la abordarea nevoilor specifice în materie de investiții în statele membre.
În luna aprilie, statele membre trebuie să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile naționale de reformă, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), care prevăd strategiile lor bugetare multianuale.
Pe baza tuturor acestor programe, Comisia va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vor viza principalele provocări care trebuie abordate în perioada 2019-2020. Recomandările vor include, de asemenea, orientări bugetare. Acestea se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2018, validate de Eurostat.
