Premium
Conferenţiarul universitar Florin Ardelean, scriitor, eseist, specialist în teoria comunicării (mass-media), şi-a lansat miercuri, la Muzeul Iosif Vulcan, volumul "Istoria jurnalismului bihorean. Presa (1989-2000)", apărut la Editura Eikon, Bucureşti, despre care afirmă că este "o panoramă a presei la ieşirea din comunism".
"Cred că a fost perioada romantică a presei scrise şi asta dă o anumită notă, un anumit parfum şi de inocenţă şi de prostie. Nu pot să ocolesc acest cuvânt, prostie, dar a fost în bună măsură curată, în sensul în care au lipsit anumite interese de dincolo de cortină, jocuri. Apoi, după anul 2000 vine trustizarea presei, cu mize colosale care au transformat presa locală, dar vin şi crizele succesive, precum cea din 2008, ca o ghilotină, pentru ca să ajungem azi de la patru cotidiene locale la două. Şi o alarmă sună strident acum aproape în fiecare redacţie, confruntându-se cu probleme financiare, iar jurnalistul cu grija zilei de mâine", a declarat, pentru AGERPRES, autorul Florin Ardelean, potrivit Agerpres.
Cartea, de aproape 600 de pagini, începe, practic, din anul 1989, mai cu seamă din a doua jumătate, cu şocul care intervine în Decembrie 1989, fiind istoria reflectată în presă a oraşului Oradea, în primul rând, în perioada 1990-2000, dar şi cu o secvenţă în care urmăreşte evoluţia presei scrise până în anul 2022.
Potrivit scriitorului, abordarea este una cronologică, anuală, cu evenimentele principale, atât din plan naţional, cât şi cele locale, reflectate în presă.
"Nu lipsesc mineriadele, crizele politice şi cele sociale, apetitul pentru cronica judiciară cu crime, violuri, răpiri, cu tot ce a fost nebunie în vremea respectivă şi fenomenul prin care presa îşi căuta identitatea. Neexistând şcoli de jurnalism, în redacţii lucrau oameni care credeau că au chemare pentru aşa ceva. Au fost sute şi sute de astfel de oameni, puţini au rămas, dar încet, încet s-a cristalizat ceea ce putem numi presa bihoreană", a mai afirmat Florin Ardelean.
Evenimentul de lansare a noii cărţi a fost organizat de Revista de cultură "Familia" şi Biblioteca judeţeană "Gheorghe Şincai", în prezenţa unui public numeros.
"Meritul acestei cărţi este că reprezintă o istorie nu doar a presei locale, ci a comunităţii locale în ansamblu, în primii ani de democraţie, cei mai tumultuoşi, o monografie inedită realizată din puzzle-ul unor articole, crâmpeie ce definesc evoluţia jurnalismului local. Autorul o denumeşte povestea 'deceniului adecvării la libertatea de expresie şi la responsabilităţile breslei', dar, totuşi, reuşeşte mai mult decât să facă o descriere a breslei şi transpune cititorul într-o istorie a locurilor pe care unii, cei mai tineri, nici nu au simţit-o", a spus, în prezentarea făcută volumului, redactorul-şef al săptămânalului Bihoreanul, Florin Ciucaş.
Timp de aproape două decenii (1990-2008), Florin Ardelean a făcut gazetărie şi jurnalism de televiziune (Gazeta de Vest, Noua Gazetă de Vest, Vest şi TVS Oradea), după care a schimbat redacţia cu catedra la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, unde susţine cursurile de Teoria mass-media, Jurnalism Radio-TV şi Istoria Presei Româneşti.
Cartea de faţă este o reeditare a celor două tomuri apărute în anul 2007 - "Dogmă şi opinie", respectiv "Jurnalism şi tranziţie" - dar după o atentă revizuire a textului şi completarea acestuia cu o secvenţă ce acoperă intervalul de timp al ultimelor două decenii.
În Cuvântul prevenitor ce deschide volumul, profesorul Marian Petcu de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti consideră că "Istoria jurnalismului bihorean. Presa (1989-2000)" este "o monografie lăudabilă din mai multe puncte de vedere."
"O diagnoză a unuia dintre cele mai spectaculoase fenomene culturale, presa, incluzând aici publicaţiile periodice editate în Oradea, Beiuş, Marghita, Aleşd şi Salonta. Multifaţetată, inter şi trans-disciplinară, deoarece avem de-a face cu abordări şi interpretări sociologice, psihologice şi, deasupra tuturor, istorice. Autorul face parte din specia atât de rară la noi, a istoricului jurnalismului, atent la mediamorfozele etapei analizate, la creşterile şi descreşterile înregistrate, la multe alte manifestări din zona sa de interes," se arată în prefaţă.
