DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP explică de ce Tudorel Toader a nominalizat-o pe Adina Florea la șefia DNA

ctp

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă reacția jurnalistului Cristian Tudor Popescu după ce ministrul justiției Tudorel Toader a făcut nominalizarea pentru funcția de procuror-şef al DNA.

Digi24:

Scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat-o, joi seară, pe Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la șefia DNA. Motivul: atitudinea schimbătoarea a acesteia față de modificarea legilor justiției.
Adina Florea a semnat anul trecut, alături de 3.000 de magistrați, o petiție pentru „retragerea legilor justiției în forma pe care o știm”, a reamintit jurnalistul.
„Iată ce spune, întrebată fiind în legătură cu asta acum, când e candidată la șefia DNA: Nu știu. Știu că a fost o inițiată o petiție electronică. E posibil să apară și semnătura mea. Nu știu. În legătură cu modificările intrate în vigoare, n-am nicio obiecție. Eu, ca procuror, trebuie să aplic aceste dispoziții.
Cum poți să spui, procuror cu funcție, Nu știu? La procuror nu e alba-neagra, ori e albă, or e neagră. La procuror nu poate exista nuanța gri-șobolan în care trăiește o bună parte din clasa politică. La noi se trăiește mult în nișa asta gri-șobolan. Îți angajezi tu, procuror, semnătura? Tu spui că nu știi, că e posibil? Asta spune ceva despre doamna. Mie, cel puțin, îmi spune foarte multe”, a spus Cristian Tudor Popescu.
El a explicat și de ce ministrul Justiției are nevoie de Adina Florea la conducerea DNA: „Pe cine putea să pună domnul ăsta, Tudorel Toader, acolo decât pe cineva care să confirme, încă o dată, justețea raportului lui (cel în baza căruia a solicitat revocarea Laurei Codruța Kovesi, n.r.)? De aceea a pus-o, pentru că această doamnă să scrie acolo proiectul ei de management al instituției care să coincidă cu raportul domnului Toader. El de asta avea nevoie, de aceea a pus-o”. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Venirea unei noi crize financiare este doar o problemă de timp. Ce formă va lua aceasta, nimeni nu poate şti exact. În prezent, pe pieţele emergente, ceea ce la început a fost doar o teamă a devenit o realitate: o criză monetară se propagă de la o ţară la alta.
Europa, cu majoritatea economiilor mature, se comportă şi ea în aceste turbulenţe ca o piaţă emergentă, volatilă, datorită deschiderii ei mai mari spre lumea emergentă. SUA, cea mai mare economie a lumii, sunt mai protejate, însă acolo se găsesc unele din cauzele principale ale turbulenţelor din lumea în curs de dezvoltare. Creşterea dobânzilor americane face ca pieţele emergente, cu randamente mari dar mai riscante, să devină neatractive. Investitorii se retrag de pe pieţele emergente, multe dependente de capital străin, şi îşi aduc banii în America. Apoi, în ascensiunea sa, dolarul striveşte monede ca lira Turciei şi randul sud-african.
Preşedintele american Donald Trump intensifică turbulenţele de pe pieţele emergente cu războiul său comercial contra Chinei şi cu sancţiuni contra Turciei şi Rusiei. Cum la Casa Albă se prefigurează o criză de autoritate - aşa cum o arată un deja celebru editorial din The New York Times scris sub rezerva anonimatului de un oficial din administraţia Trump care descrie o Casă Albă blocată în subterfugii şi comploturi din cauza a ceea ce autorul spune că este incapacitatea lui Trump de a-şi exercita funcţia - actualul preşedinte american ar putea recurge la ceea ce şi alţi preşedinţi americani au făcut când au avut probleme: război, fie el chiar şi economic. Şocurile cele mai dure le vor simţi în acest caz economiile emergente mai slabe.
De-a lungul timpului, băncile s-au dovedit a fi călcâiul lui Ahile pentru economii în multe crize. FMI a numărat 124 de colapsuri de sisteme bancare din 1970 până în 2007. În prezent, după criza din 2008-2009, băncile sunt mai sigure, însă prea mult din ce a mers greşit din 2008 se poate repeta. Lumea nu a învăţat lecţiile celei mai recente crize financiare globale, după cum scrie The Economist.(Mai multe detalii AICI)

RFI:

Bernard Kouchner, fost ministru francez de externe şi ex-reprezentant special ONU pentru Kosovo, este „favorabil unui schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo”. Prin această declaraţie făcută ziarului Le Monde, Kouchner se distinge, este una din puţine voci internaţionale care pune astfel problema. Asta în ajunul unei întâlniiri programate vineri 7 septembrie la Bruxelles între preşedintele Serbiei, Alexsandar Vucic, omologul său kosovar Hashim Thaci şi Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene.
Bernard Kouchner consideră că „modificarea frontierelor între Serbia şi Kosovo este soluţia cea bună”. Discuţii, explozive, pe această temă au dealtfel loc actualmente între cele două părţi iar vineri, 7 septembrie, ele se regăsesc pe teren neutru, la Bruxelles, pentru a relua negocierile în prezenţa „arbitrilor” europeni.
Kouchner, ex-ministru de externe al Franţei şi cofondator al ONGului Medici fără frontiere, este un apropiat al preşedintelui kosovar Hashim Thaci. Acesta discută cu omologul său sârb, Alexsandar Vucic, „un schimb de teritorii” în jurul enclavei Mitrovica din nordul Kosovo. Acolo trăieşte o majoritate de sârbi în timp ce în sudul Serbiei, în zona Presevo, există o majoritate albaneză.
In această vară, Thaci s-a declarat în favoarea unei „corecţii frontaliere” pentru a obţine un acord de normalizare cu Belgrad. Reamintim că Serbia refuză în continuare să recunoască independenţa autoproclamată, în 2008, a fostei sale regiuni autonome. Deîndată, Vucic şi-a exprimat sprijinul în favoarea unei soluţii care ar permite „delimitarea de albanezi”. La Bruxelles, Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene cu care cei doi – Vucic şi Thaci se văd vineri 7 septembrie – a spus déjà că va sprijini un „acord reciproc”. Americanii au şi ei o părere pozitivă despre această soluţie.
Palatul Elysée tace dar susţine în culise discuţiile pe această temă
Problema este că în Kosovo dar şi într-o serie de capitale vest-europene, soluţia stârneşte nemulţumire şi îngrijorare, ne spune Marc Semo, ziaristul de la Le Monde care a stat de vorbăcu Bernard Kouchner. „La Berlin, Angela Merkel susţine că integritatea teritorială în Balcani este importantă. Cancelara se teme în particular de destabilizarea altor state precum Bosnia-Herţegovina. Pentru Kouchner însă, adept al dreptului de ingerinţă, doamna Merkel se înşeală. In opinia lui, Bosnia-Herţegovina este un caz diferit”.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.