Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CTP ieșire dură la adresa parlamentarilor români: 'Bostangii și mazdroape'

ctp

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Tudor Popescu pe tema scandalului Cambrigde Analytica, ocazie cu care a făcut și o comparație dură între parlamentarii americani și cei din Parlamentul României.

Digi24:

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost sincer la audierile din Congresul SUA, în privința scandalului Cambrigde Analytica. Știe, totuși că nu va putea elimina complet posibilitatea unor noi scurgeri de informații, spune jurnalistul Cristian Tudor Popescu. El a arătat că Facebook e „un refugiu al libertății”, dar că are și o parte întunecată. Pe de altă parte, jurnalistul a făcut și o comparație între parlamentarii americani și cei din Parlamentul României.
(...) „Mark Zuckerberg a spus un lucru de bun simt. Facebook e rețea privată, dacă doriți să intrați, bine. Dacă nu, nu. Eu aș vrea să intrați, să comunicați, e un risc, vi-l asumați în cunoștință de cauză. Eu nu bifez nimic. Nu am nimic de ascuns. Ce să ascund eu? Datele alea ți le fură degeaba. Mie poate să-mi fure toate datele, ce vrei să știi despre mine - dau tot. Asta înseamnă că voi putea fi manipulat vreodată? Nu. Pentru că am mecanisme imunitare bine puse la punct. Ceea ce nu au cetățenii. Asta trebuie să aibă. Să învețe să se apere”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Să nu uităm, el nu a încălcat nicio lege. El nu era chemat ca acuzat. Putea să aibă o atitudine obstrucționistă, să spună: ce treabă am eu cu Cambridge Analytica? Acolo i s-au pus întrebări morale, nu a fost o chestiune de lege”, a adăugat el.
Cristian Tudor Popescu a făcut și o comparație între membrii Congresului American și cei ai Parlamentului României.
„Mai toți de o anumită vârstă. Mi-a plăcut cum vorbeau, foarte educați în discurs. Școală bună de vorbire, spre deosebire de bostangiii și mazdroapele din Parlamentul României. Da, e o plăcere să-i vezi. Alt stil. Altă ligă (...) Senatorii și deputații de acolo erau profesioniști, își făceau fiecare meseria foarte bine. Problema României e că în loc de pro-fesioniști are acum în partea de sus pro-ști. Pro și pro. Asta e tot”, a spus jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Scandalul Cambridge Analytica (CA) reprezintă o „bombă cu efect întârziat”, întrucât întrebări și chiar o investigație privind rolul companiei în influențarea rezultatului referendumului pentru BREXIT din iunie 2016 au fost ridicate public și inițiate de ceva timp. Din punct de vedere tehnic, va fi greu de cuantificat impactul strategiei „psihometrice (micro-targetare politică în funcție de profilul psihologic al utilizatorilor)  aplicată  de CA în scopul influențării  votului în favoarea BREXIT, dar din punct de vedere legal și politic situația e destul de serioasă (violarea condițiilor de finanțare a campaniei politice din timpul referendumului de către VoteLeave, prin intermediul conexiunii Canadiene, firma AggregateIQ) ca să știrbească legitimitatea rezultatului. Șansele de organizare a unui al doilea referendum au crescut, cred, ca urmare a acestui scandal de la 5% spre 30%. Nu mă aștept însă să crească mai mult, întrucât partidul Laburist sub actuala conducere a lui Jeremy Corbyn nu este prea interesată de menținerea UK în Uniunea Europeană.
Scandalul scoate însă în evidență un element nou din punct de vedere al tehnicilor de influențare publică. Modalitățile clasice de influențare au la bază un principiu destul de simplu: controlul contextului informațional în baza căruia publicul își formează o opinie despre o anumită persoană sau eveniment. Mai exact, construirea unui anumit cadru (‘frame’) prin care publicul să interpreteze un eveniment. De exemplu, când dorim sa cumpărăm o mașină, cei de la reprezentanța auto au uneori obiceiul să scoată mai mult în evidentă capacitățile tehnice ale mașinii (cadru 1) în cazul în care cumpărătorul e bărbat și condițiile de siguranță în trafic în cazul în care cumpărătorul e o femeie (cadrul 2). Aceasta abordare nu este neapărat stranie atât timp cât datele prezentate sunt veridice, dar cumpărătorul atent are datoria sa pună întrebări care ies din „cadrul” care i se oferă. Similar, când un partid politic sugerează că liderii săi nu sunt infractori condamnați pentru fapte de corupție (cadru 1), ci doar victime ale unei conspirații malefice instrumentate de un „stat paralel” difuz (cadrul 2), publicul are evident obligația să urmărească atent ce dovezi credibile sunt oferite de către cei implicați pentru susținerea cadrului 2 versus cadrul 1. Cu cât aceste dovezi sunt mai „subțiri” sau cu cât  discuția este deviată spre subiecte marginale, cu atât mai mare ar trebui sa fie reticența publicului față de cadrul oferit. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În martie 2018,  inflaţia a crescut la 5% faţă de martie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani. În februarie 2018 faţă de februarie 2017, inflaţia a fost de 4,7%. În martie faţă de februarie, creşterea preţurilor a fost de 0,3%.
Această creştere a inflaţiei extrem de ridicată, deşi a fost anunţată de BNR încă de la finalul anului trecut  şi începutul acestui an, are mai mult un impact mediatic, constituind un bun prilej pentru PSD şi liderii partidului să-i atragă atenţia guvernatorului BNR Mugur Isărescu că de acum înainte nu trebuie să vină ei la BNR să discute despre problemele macro, ci Isărescu trebuie să vină la Guvern, la Parlament şi poate la partid să dea explicaţii.
Săptămâna trecută, premierul Viorica Dăncilă, care şi-a asumat prin hotărâre de guvern şefia comitetului de trecere la euro, l-a chemat pe Isărescu la Palatul Victoria să discute despre această problemă. Asta în condiţiile în care la BNR este un comitet de trecere la euro de mai mulţi ani.
Creşterea inflaţiei la 5%, explicată şi justificată de BNR prin creşterea unor preţuri administrate şi mai puţin prin decizii de politică monetară, încă nu s-a văzut în cursul leu/euro şi nici în dobânzile de pe piaţa interbancară, unde ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei, a rămas la 2,07% pe an.
BNR a cotat cursul leu/euro joi la 4,6617, în creştere cu 0,04% faţă de miercuri.
De la începutul anului, cursul a crescut de la 4,6597 lei pentru un euro la 4,6617, adică insesizabil. La o asemenea creştere a inflaţiei la 5%, cursul ar fi trebuit poate să crească cu 5%, iar dobânzile să urce spre 3-4%, nu să fie blocate la 2%.
Aproape 60% din creditele din România sunt denominate în lei, adică depind de ROBOR şi de ce se întâmplă pe piaţa interbancară. Restul de 40% sunt legate de evoluţia cursului leu/euro sau leu/dolar.
Companiile şi persoanele fizice încă nu resimt inflaţia în portofelul lor, având în vedere că nici ROBOR şi nici cursul nu au crescut. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Intr-un lung interviu acordat canalului de televiziune TF1, Emmanuel Macron şi-a apărat acţiunea de până acum în fruntea statului pentru a redresa «casa Franţa». Preşedintele francez a promis de asemenea că va continua reformele în acelaşi ritm, în ciuda grevei de la căile ferate şi a nemulţumirii crescânde în rândul francezilor.
Emmanuel Macron a fost interviuvat la o oră neobişnuită pentru acest exerciţiu mediatic – ora 13 – şi într-un cadru inedit – o şcoală din provincia profundă a Franţei. «Bineînţeles că aud criticile şi îngrijorările. Ele sunt legitime dar faptul că oameni sunt uneori nemulţumiţi nu o să mă oprească. De un an de zile, s-au făcut multe lucruri dar mai trebuie făcute enorm de altele» a declarat printre altele tânărul preşedinte.
Pe un ton foarte pedagogic, Macron a încercat să le explice în detaliu compatrioţilor săi dedesubturile numeroaselor şi rapidelor sale reforme. Apropos de greva angajaţilor de la căile ferate, el a promis că va merge până la capăt cu reforma SNCF. Nemulţumiri se fac însă auzite tot mai mult şi în spitale, printre funcţionari şi în universităţi. Legat de blocarea anumitor centre universitare, Macron i-a criticat pe «profesioniştii dezordinii», pe cei care-i împiedică pe studenţi să meargă la cursuri. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.