Cum ar putea să devină Bucureștiul cel mai smart oraș din țară?

Miercuri am dat un interviu în numele INACO pentru Agerpres despre perspectivele orașelor inteligente ale viitorului în România.

AGERPRES: Cum vedeți orașul viitorului?
Andreea Paul: Îl văd interconectat și organic. Viu, prompt și prietenos cu locuitorii săi implicați. Toate serviciile, toate facilitățile, toate obiectele vor fi conectate și subîntinse de Internetul Tuturor Lucrurilor (IoT). Orașul viitorului este legat de digitalizare, implicare și de capacitatea de a conecta toate datele, de folosirea IoT. Aceasta e cheia. Nu va mai exista proprietatea strictă a automobilelor — te vei urca în mașinile locale și vei comanda automobilului dotat cu inteligență artificială unde să te ducă. Uzinele robotizate vor fi scoase din orașe așa cum astăzi autostrăzile ocolesc localitățile. Mediul citadin va fi prin urmare curat și se va monitoriza permanent calitatea aerului, apei, solului etc. Problemele sociale sau de urgență medicală vor putea fi instantaneu rezolvate. Fiecărui locuitor i se va acorda atenție din partea administrației și sistemului medical local.

Orașul viitorului va fi un loc în care și locuitorul și turistul se vor simți ca acasă — vor exista toate facilitățile posibile — dar și ca musafiri — cetățeanul din
polis va descoperi în fiecare zi lucruri noi în binecunoscutul lui oraș. Mă aștept ca 60% din populația lumii să locuiască în marile orașe în următorul deceniu. Nu vor fi toate inteligente. Cele inteligente nu vor fi la fel de inteligente, dar vor avea soluții tehnologice adaptate la nevoile și prioritățile fiecăruia. Viteza de integrare a tehnologiilor inteligente va depinde de managementul local, iar gradul de conectate între ele într-un sistem integrat nu se va realiza instantaneu. Dar acolo unde va fi voință, transformarea într-un oraș inteligent se poate face, să nu vă surprindă, cu salturi fenomenale în câteva luni.

Câteva lucruri se vor întâmpla foarte, foarte repede. Deja folosim multe din aceste tehnologii: mergem în oraș folosind aplicații care ne ghidează pe drumurile cele mai puțin aglomerate, grație datelor și a informațiilor culese prin senzori, drone etc. În viitorul apropiat, o aplicație va merge și mai departe: ne va ghida către locurile de parcare disponibile aflate cât mai aproape de serviciul nostru sau de locul în care vrem să ajungem, scutindu-ne astfel de calvarul căutării unui loc liber. Vom scuti timp și nervi. Pentru asta, e nevoie de colectarea, stocarea și analizarea datelor de la senzori rutieri, de la GPS-urile de pe mașini, de la taxiurile aflate în trafic, de la rețelele WI-Fi etc. Orașul viitorului este cel care va economisi energia în mod inteligent. Imaginați-vă că mergem seara cu mașina pe stradă, iar stâlpii de iluminat reacționează la trecerea mașinii sau a pietonilor, mărindu-și luminozitatea și scăzând după trecerea noastră. În orașul inteligent vom putea reduce cu adevărat poluarea, prin folosirea mașinilor electrice, care nu vor reduce doar noxele și ne vor oferi un aer mai curat, dar ne vor aduce economii la buzunar, pentru că încărcarea mașinii electrice nu costă la fel de mult ca și combustibilul. Bine, pentru aceasta va trebui să avem stații electrice cât mai multe, iar aplicațiile de pe smart-phone sau smart-watch ne vor ghida către acestea.

Pe lângă transportul persoanelor, manevrarea obiectelor, împachetarea și depozitarea inteligentă, apar rețelele de roboți multifuncționali. Polițistul rutier-robot va înlocui curând oamenii în Dubai. Chiar și serviciile de cafenea sunt deja înlocuite de roboți în San Francisco. Taxi drona devine serviciu operațional în acest an în Dubai etc. Deja se ‘printează’ 3D în industrie foarte rapid piese de mașini sau avioane cu îmbinări complexe, iar în construcții se printează 3D locuințe sociale și sedii de birouri cu forme care nu ar putea fi realizate prin alte procedee, în timp record. În artă și fashion se printează rochii 3D. În 2015 au fost create prin bioinginerie genetică plante fosforescente. Cercetările continuă pentru producerea unor copaci luminiscenți cu care se dorește realizarea iluminatului public ‘natural’. Recunoașterea facială se folosește pe aeroporturi, pe camerele de pe străzi, în hypermarketuri pentru combaterea terorismului și satisfacerea clienților magazinelor. În orașele inteligente ale viitorului acțiunile tuturor locuitorilor vor fi urmărite prin inteligența artificială pentru asigurarea securității, deservirea cu utilități și produse etc.

AGERPRES: Tehnologia viitorului sună extrem de smart și în domenii, precum sănătate sau auto…
Andreea Paul: Multe alte astfel de exemple aș putea să vă dau. Vreau însă să mai ating câteva tendințe cheie cu impact pe termen mediu și lung. În anul 2007, se realizează prima interfață între celula nervoasă și mașinării prin implant cortical. Cu ajutorul conexiunii realizate cu creierul, cu ajutorul unei căști speciale, s-a reușit de curând teleghidarea mentală a diferite dispozitive, precum dronele. Conexiunile neuronale realizate în 2016 au făcut posibil ca pacienți paralizați care nu s-au mișcat niciodată să poată comanda doar cu puterea gândului dispozitive care i-au ajutat să meargă pentru prima oară în viață. Cercetările actuale se îndreaptă spre comunicarea telepatică între două creiere umane. Evoluțiile tehnologice contemporane au creat computere cu o inteligență artificială (IA) care depășesc orice previziune. Se pun deja probleme fundamentale legate de moralitatea și etica folosirii IA. Pilotul automat al mașinilor fără șofer care, în 2020, vor apărea pe toate șoselele lumii (Mercedes și BMW au proiecte de acest gen de miliarde de dolari) va alege să sacrifice pasagerii dacă este inevitabil un accident cu mai multe victime decât cei din automobil. Din 2015, Uniunea Europeană a început construcția unei Piețe Unice Digitale europene. Toate marile puteri economice au programe de cercetare ample pentru perfecționarea interacțiunilor dintre componentele Internetului Tuturor Lucrurilor.

În mic, la nivelul fiecărui cetățean, lucrurile se vor transforma radical prin Internetul tuturor Lucrurilor — un bilet scris lăsat pe frigider cu ora și meniul prânzului va putea fi citit de aparatele electrocasnice inteligente. Frigiderul va decongela exact ingredientele necesare mesei, după ce va alege rețetele ideale de pe Internet, aragazul se va preîncălzi singur la ora necesară, iar membrii familiei vor fi anunțați prin mesaje personalizate că se apropie ora prânzului. În mare, o aplicație numită Macrosop (urmașul Telescopului sau Microscopului) — care va fi computerul conectat cu toate lucrurile din lume — va putea oferi doritorilor date sintetizate despre orice — de exemplu despre câte cafele se beau exact în acel moment în toată lumea sau doar în cartierul solicitantului.

AGERPRES: Cu ce ajută, din punct de vedere economic, dezvoltarea unui concept smart city într-un oraș ca București?
Andreea Paul: Un Smart City este un concept făcut să structureze un oraș rentabil. Prin macroscopia Internetului Tuturor Lucrurilor, care va oferi date despre absolut orice activitate de producție, trafic sau consum din oraș, se vor elimina situațiile de sub sau supra-producție, de aprovizionare, de aglomerări ale traficului etc. Transporturile de marfă, de resurse, de componente vor fi eficientizate. Cetățeanul va fi deservit cu tot ce are nevoie, personalizat, de o agricultură, o industrie sau un comerț cu o funcționare conectată direct și în timp real la nevoile cetățeanului. Pentru București, dezvoltarea unei strategii urbane smart ar însemna un răspuns la proiectarea incoerentă a infrastructurii, a resurselor și la planificarea urbană din trecut.

O capitală inteligentă ar însemna monitorizarea în timp real a tuturor aspectelor de zi cu zi, corelarea și analiza lor automată, dar mai ales luarea deciziilor optime pentru locuitorii orașului. Un București inteligent ar însemna eliminarea risipei și a redundanțelor în serviciile urbane, monitorizarea în timp real și optimizarea utilizării transportului în comun, consumului de energie, apă, servicii de salubritate etc., responsabilitatea lucrătorilor și a cetățenilor. Pe scurt, servicii urbane de calitate superioară la un cost mai mic. Un București inteligent ar însemna reducerea costurilor de administrare a taxelor locale și a altor forme administrative locale azi birocratice. Ar însemna confort, servicii rapide online și tarife ajustate.

AGERPRES: Este sau nu Capitala un oraș smart? Ce i-ar mai trebui sa devină un smart city?
Andreea Paul: Bucureștiul a pierdut startul pentru a deveni un oraș smart. Bucureștiul și administrația sa sunt inerțiale, datorită mărimii sale. Alte orașe din România, mai mici și cu administrații mai dinamice și mai adaptabile, au pornit pe drumul „smart” înaintea Capitalei — Clujul, Alba Iulia, Oradea, Timișoara s-au mișcat mult mai bine în această direcție. Bucureștiului îi trebuie pentru început o administrație vizionară, deschisă și pregătită să rezolve în paralel problemele acute de azi și să înceapă în același timp construcția structurii „smart” a viitorului.

AGERPRES: Ați fost în multe deplasări și ați văzut multe orașe europene. Care v-a atras atenția din punct de vedere al soluțiilor inteligente?
Andreea Paul: Viena mi-a atras atenția particulară ca viziune și management urban integrat inteligent. Din toate privințele merită analizat atent acest caz și nu de puține ori mă raportez la ei ca bună practică internațională.

Paris este atentă la climă și ne propune alternative la vehiculele individuale poluante — cu noi reglementări privind mobilitatea viitorului, un sistem energetic circular — prin care fiecare element al lanțului poate fi optimizat pentru recuperarea și producția de energie. Nu doar că a obligat toate departamentele să se implice în acest proiect smart city, ci a și permis ca soluțiile noi să fie experimentate în domeniul său public așa cum este, de pildă, cazul proiectului ‘Mobilier urban inteligent, vegetație inovatoare’. Până în 2020, Paris cheamă toți partenerii săi academici, civici, industriali sau instituționali să îmbunătățească proiectul pentru a-l face de prim rang în întreaga lume.

Sistemul de transport din Barcelona este un exemplu de transport smart. În oraș circulă de curând autobuze noi, hibrid, cu ajutorul cărora spaniolii au reușit să reducă emisiile de CO2, dar și zgomotul. Călătorii așteaptă în stații inteligente care folosesc panouri solare. Foarte important este că există și ecrane care oferă timpii de așteptare. Mai nou, au fost montate pe stâlpi sisteme computerizate care măsoară în timp real traficul, poluarea, zonele aglomerate, ba chiar și cipuri care sunt puse în pubelele și coșurile de gunoi prin care semnalizează când acestea sunt pline. Ceea ce atrage iar la Barcelona este sistemul de bike sharing, pentru cei care călătoresc pe distanțe scurte și care vor să ajute la reducerea poluării. Sunt în jur de 400 de astfel de stații în oraș: poți merge la oricare, scanezi cardul, iei bicicleta, mergi unde ai treabă și o lași apoi la cea mai apropiată stație de locul unde ai treabă.

Și la Roma funcționează un sistem similar, dar cu mașini de această dată, pe care le iei din cel mai apropiat loc de tine — o aplicație te ajută să afli, mergi și o lași unde ai treabă. În clipa în care ai lăsat-o și ai introdus cardul, mașina apare pe aplicație și va fi folosită de altcineva.

Un alt oras considerat smart este Amsterdam. Dincolo de multe alte proiecte inteligente, mi-a atras atenția la Amsterdam un nou proiect care presupune transportul pe canale a unor bărci autonome, care transportă bunuri și oameni, creând infrastructuri plutitoare temporare. Gândiți-vă că am putea gândi și noi așa ceva pentru Dâmbovița care trece prin București. Este un bun exemplu de parteneriat public-privat și o colaborare totodată între municipalitate și două universități care gândesc acest proiect. Și pentru ca vorbim de bărcile autonome, nu pot să nu reamintesc de proiectele care presupun folosirea mașinilor autonome — mașinile fără șofer, chiar și tractoarele autonome sau taxi dronele. Orașele smart asta prevăd pentru anii care vin. Transportul în viitor va fi legat de pilotarea automată prin inteligența artificială. Mașinile fără șofer vor începe să cucerească șoselele din întreaga lume în următorul deceniu. Cele mai mari schimbări se vor produce în transportul de marfă — unde camioanele fără șofer vor alcătui ‘caravane’ pe autostrăzile lumii.

Mi-am amintit și de o inițiativă care certifică Londra ca oraș Smart: autoritățile intenționează să folosească Tamisa pentru a deveni o sursă de energie regenerabilă, care ar putea fi folosită pentru încălzirea locuințelor, astfel reducându-se mult facturile la energie pentru cetățeni, dar și pentru municipalitate.

Apoi amintesc și de sistemul de Tele-sănătate folosit în Singapore, prin care pacienții pot să discute cu medicii lor fără a pleca din casă. Gândiți-vă cât de important este acest aspect mai ales pentru persoanele în vârstă, de exemplu. Sau pentru bolnavii cronici care nu ar mai trebui să plece din casă pe călduri sau nămeți, așa cum se întâmplă des pe la noi.

Clujul e cel mai simpatic la noi. A avansat semnificativ în direcția administrării inteligente locale și a implicării cetățenilor în deciziile de alocare a banilor publici.

Toate aceste inițiative smart sunt unite de trei lucruri: voință, tehnologie, implicarea cetățenilor. De altfel, succesul orașelor smart se datorează colaborării excelente dintre cetățeni și autorități. Când implementezi sisteme inteligente, trebuie să ai răspunsul, feed-back-ul beneficiarilor, iar aceștia sunt cetățenii urbei. Ei pot spune dacă acestea sunt utile (pentru că acesta este scopul) sau nu. Sau, foarte important, să sesizeze ceea ce nu merge. De exemplu, la Barcelona există aplicații prin care cetățenii pot sesiza imediat dacă un stâlp cu LED, de exemplu, nu funcționează, iar autoritățile răspund prompt și trimit echipa pentru remedierea situației. Sunt lucruri simple la prima vedere, dar acestea pot face o mare diferență în calitatea vieții noastre.

AGERPRES: Cum credeți că ar ajuta un parteneriat public-privat la dezvoltarea unui astfel de concept?
Andreea Paul: Nu poți fi inteligent permanent de unul singur. Nu se poate fără un asemenea parteneriat, care din păcate are mari probleme cu cadrul desfășurării sale din legislația națională, ce să mai vorbim despre hotărârile Consiliului local din Capitală… Într-un oraș smart se va dilua, spre pierderea importanței multor elemente de proprietate — am dat exemplul automobilelor sau bicicletelor care vor deveni publice. La fel, Statul, Orașul ca entități, se vor confunda cu orice inițiativă particulară. Nu va mai conta cine va face treabă în Oraș — statul, administrația, o firmă particulară sau un cetățean. Va conta numai cine își va face cel mai bine treaba, iar acest lucru va fi la vedere, public, pe Internet, pentru ca oricine să judece și să aleagă. Însuși conceptul de ‘inteligent’ presupune utilizarea resurselor și într-un mod constructiv, prin integrarea comunității și entităților locale, inclusiv a celor marginalizați astăzi. Cum? Lansarea rețelelor publice Wi-Fi de mare viteză, evoluția rapidă a dispozitivelor IoT care permit oamenilor, companiilor și agențiilor guvernamentale să măsoare și să obțină date în timp real, noile sisteme de transport și de afaceri, precum: Netflix, Tesla, Airbnb, Uber. La fel de important este parteneriatul public-privat. Modernizarea sistemelor de tranzit masiv, de la autostrăzi, trenuri și metrou, autobuze și aeroporturi, ar trebui să fie printre primele priorități. Imaginați-vă beneficiile conectării stațiilor de tren, de autobuz, aeroporturilor, stațiilor de parcare automobile și biciclete într-o mare rețea de comunicații deschisă și de mare viteză prin care s-ar putea oferi rezidenților și vizitatorilor notificări, alerte și oferte relevante, pe bază de proximitate, în timp real, în timp ce călătoresc într-un tren, așteaptă la o stație de autobuz sau se deplasează printr-un terminal aeroportuar. Investirea timpului și a banilor proprii se va face mult mai eficient. Așadar, investițiile în orașele inteligente se răscumpără.

Elon Musk reprezintă astăzi tipologia businessman-ului vizionar, așa cum au fost în trecutul apropiat Steve Jobs, Bill Gates sau Mark Zuckerberg, care alături de miile de start-up-uri sunt partenerii privați ai lumii de mâine. A creat sistemul de plată PayPal. Este fondatorul Space X și al Tesla Motors, firma care produce automobile electrice conduse prin inteligență artificială. Firma Solar City, va produce industrial cele mai performante baterii sau panouri solare din lume. Business-ul Hyperloop concepe un tren care se va deplasa cu peste 1.000 de km/h, prin tuburi vidate. Firma sa, Open Artificial Intelligence, se ocupă cu aplicarea inteligenței artificiale respectând principiile de morală și etică ale viitorului. Pe lângă energii alternative, se dezvoltă acum și proiecte în care se obține combustibil prin — spre exemplu — inginerie genetică. Oamenii de știință care au descifrat genomul uman și au realizat primele celule sintetice, au pus în practică acum pentru firma Exxon Mobil proiecte uriașe în care microbii și algele produc combustibil. Așadar, tot atâtea surse de parteneriate public-private.

AGERPRES: Ce părere aveți despre faptul că Alba Iulia a fost desemnat să fie, în 2018, orașul inteligent al Romaniei? Cu ce se deosebește Alba Iulia de București?
Andreea Paul: Alba Iulia este un oraș mult mai mic și mai dinamic decât București, beneficiarul unui proiect pilot de smart city. Apropo de nevoia parteneriatelor public-private despre care m-ați întrebat anterior, la sfârșitul anului trecut administrația locală Alba-Iulia a semnat un protocol de colaborare cu Orange România, cu soluții de digitalizare a orașului pentru programul pilot ‘Alba Iulia Smart City 2018’. Lansarea proiectului a avut loc în data de 2 decembrie, la Universitatea din Alba Iulia, cu suportul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) care are în vedere Agenda Digitală pentru România 2020. Concret, conceptul Orange pentru Alba Iulia — 2018 include hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice, soluție de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public gestionate de Societatea de Transport Public Alba Iulia, soluție de comunicare cu cetățenii prin hotspoturile Wi-Fi și prin aplicația E-Alba Iulia, vizualizarea și optimizarea traficului pedestrian și al mijloacelor de transport public, infrastructura LoRa WAN prin care vor comunica aplicațiile și dispozitivele conectate la internet, soluție de măsurare a calității aerului, uRadMonitor, soluția de promovare turistică și interacțiune cu cetățenii ce include 250 de beacon-uri instalați în aproximativ 225 de obiective ce vor transmite informații despre acestea direct pe telefonul mobil al vizitatorilor, soluție de management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive furnizate de Flashnet pe stâlpii de iluminat prin care să fie controlate de la distanță programul de funcționare și intensitatea luminii, soluție de management și contorizare inteligentă a sistemului public de distribuție a apei prin 50 de dispozitive ce trimit, de asemenea, alerte legate de pierderi, securizarea accesului la Internet pentru toate componentele de Smart City și monitorizarea sistemului prin platforma Business Internet Security, secțiune dedicată Proiectului Pilot Smart City Alba Iulia în cadrul programului de accelerare a startup-urilor Innovation Labs 2017, soluția Civic Alert, prin care cetățenii raportează către Primărie problemele orașului, soluția de clasă digitală ce conține tablete, conținut didactic digital, catalog digital, acces la Internet prin Wi-Fi securizat și cu trafic web filtrat.

AGERPRES: Cum s-ar putea implica INACO în promovarea conceptului smart city la nivel local sau central?
Andreea Paul: Deja facem mai multe lucruri. În mai multe instituții, companii și universități am prezentat rezultatele cercetărilor noastre și am făcut traininguri cu privire la „Elaborarea bugetelor publice locale bazate pe performanță în orașe competitive”, „Cum va arăta lumea în viitor? 12 mega-tendințe tehnologice”, „Economia viitorului. Viitorul economiei”, „Afacerile viitorului. Locurile de muncă ale viitorului”, care vorbesc despre ultimele tendințe tehnologice, sociale, economice ale lumii de mâine și în care conceptul de Smart City este unul important. Participăm la dezbaterile acestei teme de către think tank-urile cele mai reprezentative — cum a fost cea organizată recent de Fundația Națională a Tinerilor Manageri. Ne implicăm în tot ceea ce ține de un asemenea proiect pentru orașele din România cu expertiza membrilor ONG-ului nostru și a colaboratorilor noștri. Suntem în urmă la nivel administrativ, legislativ sau ca voință executivă de a urni lucrurile, dar suntem mult înaintea altor țări la performanțele Internetului sau la capacitatea industriei IT de a crea structura necesară. Inițiativa pentru competitivitate — INACO — poate genera inițiative la nivel administrativ și expertiză pentru smart cities în România.

AGERPRES: Organizați, spre finalul anului, un eveniment dedicat noilor tehnologii. Ne puteți da detalii?
Andreea Paul: Avem în plan organizarea celei mai mari expoziții de tehnologii noi din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la tehnologiile viitorului numită „România 2030”, în parteneriat cu Muzeul de Știință și Tehnologie din Londra și alte ONG-uri de profil din țară. Am prezentat proiectul primăriei Capitalei și Ministerului
Turismului, avem declarații de bună-voință și deschidere din ambele zone de câteva luni de zile, dar nu s-a materializat încă într-un proiect asumat oficial la nivelul
comunității locale. Încercăm să mișcăm lucrurile. Pentru un proiect de asemenea anvergură este necesară implicarea autorităților locale.

În țara noastră sunt multe dezbateri și evenimente legate de Smart Cities și asta este foarte bine. Două dintre evenimentele la care am fost invitată în perioada următoare sunt derulate sub umbrela JUMP to Smart. E vorba de Smart Week, în octombrie, la București, un concept care aduce tehnologiile inteligente mai aproape de cetățeni, îi familiarizează cu ele, și de o conferință Smart Education, în luna noiembrie, care vrea să afle rețeta învățământului inteligent din câteva țări europene și cum putem împrumuta din experiența lor, dar și cum pot tehnologiile smart să îmbunătățească învățământul românesc și să îl orienteze către viitor.

AGERPRES/(AS — autor: Florin Bărbuță, editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)

Interviul a apărut aici: https://www.agerpres.ro/smartcity/2017/08/15/interviu-smart-cityro-andreea-paul-inaco-bucurestiul-a-pierdut-startul-pentru-a-deveni-un-oras-smart-11-09-59