Astazi am fost in sectorul 6, unde am participat, alături de senatorul Gabriel Mutu, candidatul Alianței PSD + UNPR la Primăria Sectorului 6, la o acțiune de curățenie împreună cu 100 de tineri, în spatele Pieței Chilia Veche, din Bulevardul Drumul Taberei, nr 124, sector 6.
Spun cu toata convingerea ca actiunea de astăzi este un gest de normalitate. Implicarea tinerilor în astfel de activități este esențială. Trebuie să avem grijă de spațiile verzi care au mai rămas. Bucureștiul este unul dintre orașele europene cu cele mai puține zone verzi. În acest moment sunt repartizați 23,21 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor în parte. Norma impusa de Uniunea Europena este de 26 de mp pe cap de locuitor. Peste două milioane de copaci au fost tăiați în ultimii 20 de ani, o mare parte a spațiilor verzi a dispărut iar aerul a devenit din ce în ce mai greu de respirat. Efectul este îngrijorător. Foarte multe persoane sunt afectate din cauza poluării. În acest sens trebuie luate măsuri urgente!
Cele patru direcții principale de acțiune precizate pe larg în programul meu de guvernare locală sunt: scăderea poluării atmosferei, a poluării fonice și gestionarea problemei apelor uzate, conservarea și creșterea patrimoniului verde al orașului, gestionarea deșurilor din construcții și demolări, respectiv responsabilizarea constructorilor și educația evo-civică.
În calitate de primar general vreau să asigur familiilor si copiilor din București accesul la mai multe spații verzi și la un trai mai sănătos. Vă dau un simplu exemplu, un copac aspiră, anual, zeci de kg de praf. Situația de pe teren ne obligă să recuperăm spațiile verzi care au fost retrocedate ilegal ( exemplu: porțiuni din Parcul Tineretului și Parcul Herastrau), să identificăm terenuri virane pentru amenajarea de noi parcuri și locuri de joacă pentru copii, în special în cartiere. De asemenea, elaborarea unui regulament privind amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, desființarea construcțiilor ilegale, implicarea activă a Primăriei Capitalei în administrarea Parcului Natural Văcărești, finalizarea urgentă a procedurii de licitație și începerea lucrărilor de execuție la stația de epurare a apelor uzate, Glina, faza a doua, sunt doar o parte din proiectele mele imediate în calitate de primar general.
În ceea ce privește salubrizarea, aceasta este o activitate ce revine sectoarelor, acestea fac licitațiile, derulează contractele și plătesc acest serviciu. Ca primar general voi monitoriza cu foarte mare atenție derularea acestor contracte și, mai ales, respectarea lor. În acest moment, după cum vedem, Bucureștiul este un oraș neîngrijit, abandonat.
Iata ideile principale ale Programului meu dedicat Mediului:
Bucureştiul este unul dintre oraşele europene cu cele mai puţine spaţii verzi. Bucureştiul are puţin peste 23m2 de spaţii verzi pentru fiecare locuitor. Mai puţin decât limita impusă de Uniunea Europeană de 26 m2 şi mult sub media unor oraşe ca Berlin, Dublin sau Viena. Aceste cifre ascund o realitate: mulţi dintre copiii din Bucureşti nu au unde să se joace. Multe dintre tinerele familii trebuie să piardă ore în trafic pentru a ajunge la un parc. Primăria trebuie să pună în aplicare soluţii pentru familiile din Bucureşti.
În acest sens, ne vom concentra pe patru direcţii principale de acţiune:
• scăderea poluării atmosferei, poluării fonice şi gestionarea problemei apelor uzate;
• conservarea şi creşterea patrimoniului verde al oraşului;
• gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, respectiv responsabilizarea constructorilor;
• educaţia eco-civică.
Poluarea atmosferei
În demersul de controlare a actorilor nocivi din atmosferă, cuvântul de ordine care ar trebui să predomine este prevenţia. Principalele obiective în acest sens vor fi:
• monitorizare proprie a calității aerului prin stații fixe și mobile (în prezent monitorizarea aerului se realizează prin cele 8 stații fixe gestionate de APM București și cu autolaboratorul de monitorizare gestionat de PMB prin Direcția de Mediu);
• dezvoltarea unui sistem informațional operativ pentru gestionarea eficientă a calității aerului prin:
• harta cu distribuția stațiilor fixe și mobile cu monitorizare permanentă pentru luarea măsurilor urgente;
• informarea cetățenilor și instituțiilor abilitate în luarea măsurilor;
• publicarea datelor prin toate canalele de comunicare.
• implementarea și monitorizarea măsurilor din Planul de Calitate a Aerului (planul trebuie finalizat și raportat Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2016)
Există soluţii şi proiecte concrete care pot fi realizate în următorii ani pentru a scădea nivelul de poluare şi îmbunătăţi aerul respirat de bucureşteni.
În primul rând, soluţiile trebuie să vizeze îmbunătățirea infrastructurii transportului în comun suprateran prin separarea acestuia de traficul general, încurajând astfel utilizarea lui de către mai mulți cetățeni care tranzitează Bucureștiul către locul de muncă.
Soluţiile concrete sunt:
• realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport în comun (acest lucru va duce la o mai mare predictibilitate şi la un timp mai scurt de deplasare în comparaţie cu utilizarea maşinilor personale);
• extinderea gradului de utilizare a transportului electric, în special a tramvaielor care asigură o capacitate superioară de transport (implicit și un consum eficient de energie calculat pe numărul de călători transportați).
În al doilea rând, este vorba despre măsuri care să încurajeze utilizarea transportului în comun de către bucureşteni:
• acordarea de facilități fiscale firmelor care, fie organizează un transport special pentru angajații proprii, fie le achită abonamente pentru transportul urban, pentru a evita folosirea mașinii proprii și/sau de firmă;
• inițierea unor programe la nivel local pentru stimularea angajaților care folosesc mijloacele de transport în comun/bicicleta;
• realizarea unui sistem acoperitor de piste de biciclete separate de traficul auto pe care să se poată circula în siguranță pentru întreaga suprafață a Bucureștiului;
• crearea, de către PMB, a unei rețele proprii de biciclete și de stații de parcare/taxare a acestora.
În perspectivă, Bucureştiul trebuie să se alinieze la transformările din alte capitale. Soluţiile pentru încurajarea utilizării autoturismelor electrice vizează impozite și taxe locale reduse pentru astfel de autoturisme, parcări gratuite în toate zonele orașului şi realizarea unui sistem de prize de alimentare acoperitor pentru întreaga suprafață a Bucureștiului pentru autovehiculele electrice și promovarea achiziționării de astfel de autovehicule deoarece transportul electric este nepoluant și silențios.
În ceea ce priveşte poluarea fonică, primul lucru care trebuie făcut este dublarea numărului stațiilor de monitorizare a poluării fonice pentru acoperirea suprafeței administrative a Bucureștiului. De asemenea, există o serie de soluţii punctuale care trebuie puse în practică:
• amenajarea perdelelor verzi în zonele instituțiilor de învățământ, spitalicești etc;
• amplasarea în zonele intens circulate a panourilor fonoabsorbante;
• impunerea de limite de viteză în zonele afectate de zgomot identificate pe baza hărților de zgomot;
• realizarea de programe de reparații ale străzilor etapizate și corelate cu celelalte lucrări la rețelele subterane, care să afecteze cât mai puțin traficul și respectarea graficului de lucrări.
Primăria Capitalei trebuie să finalizeze urgent procedura de licitație și începerea lucrărilor de execuție efective la proiectul de reabilitare a staţiei de epurare Glina.
Conservarea şi creşterea patrimoniului verde al oraşului
Toate familiile din Bucureşti vor beneficia de mai multe spaţii verzi şi de mai multe locuri de joacă la nivel de cartiere. Primăria îşi va asuma responsabilitatea de a identifica zonele – terenuri virane, terenuri nefolosite – pe care le poate folosi pentru a face părculeţe şi locuri de joacă în cartiere. Există un set de măsuri care trebuie luate de Primarul General, pentru a asigura familiilor şi copiilor din Bucureşti accesul la mai multe spaţii verzi şi un trai mai sănătos. Vor fi avute în vedere următoarele măsuri:
• extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene-alveole stradale, construcții abandonate şi terenuri degradate;
• implicarea activă a Primăriei Capitalei în administrarea Parcului Natural Văcăreşti, astfel încât bucureştenii să beneficieze cu adevărat de un parc care oferă oportunităţi pentru recreere;
• asigurarea unor sisteme de irigații eficiente la nivelul Municipiului București;
• elaborarea unui Regulament privind amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din Municipiul București în funcție de tipul de spațiu verde;
• înființarea de minipepiniere la liziera parcurilor, pe terenurile degradate, în cartierele bucureștene, cu impact pozitiv pe termen mediu și lung atât asupra calității aerului, cât şi asupra calității materialului dendrologic;
• organizarea unor concursuri cu premii la nivelul Capitalei, având ca subiect amenajarea fațadelor, balcoanelor, grădinilor, iar ca obiectiv principal înfrumusețarea orașului.
• managementul arborilor ocrotiți și a parcurilor istorice din Capitală;
• desființarea construcțiilor ilegale;
• implementarea Regulamentului privind elaborarea și avizarea planurilor de amenajare peisagistică a parcurilor/grădinilor publice, a scuarurilor și a spațiilor verzi aferente căilor de circulație sau cursurilor de apă existente pe teritoriul Municipiului București, astăzi acesta se află în dezbatere publică pe site-ul PMBâ;
• înlocuirea gardurilor metalice dintre blocuri cu garduri vii;
• elaborarea unui regulament local privind amenajarea spațiilor verzi (cantitate, calitate), pentru construcțiile nou înființate cu un volum mare al construcției;
• actualizarea Registrului spațiilor verzi publice conform Ordinului MDRT nr. 1466/2010 și corelarea acestuia cu Planul Urbanistic General al Municipiului București;
• regulamentul verde al zonelor istorice/zonelor protejate din Municipiul București;
• în cadrul proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai, izolarea acestora de traficul general și înierbarea lor;
• elaborarea de demersuri (legislative, administrative etc.) pentru începerea realizării unui vechi și necesar deziderat – centura verde a Bucureștiului.
La nivelul Bucureștiului studiile evidențiază o poluare de fond semnificativă indusă de sursele din afara orașului (agricultură, încălzire rezidențială, existența depozitelor de deșeuri Ecorec, Ecosud și Iridex) şi de la nivel regional, iar realizarea unui inel verde prin reîmpădurire în jurul Bucureștiului ar reduce acest aport. Se poate demara acest proiect prin identificarea posibilității încheierii unor acorduri/protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafețe din vecinătatea orașului.
În acest sens se va acţiona astfel:
• dezvoltarea unei fâșii împădurite care să încadreze pe ambele părți Inelul de Centură al capitalei, rezultând astfel un “Inel verde” în jurul Bucureștiului cu rol important în a absorbi cu precădere bioxidul de carbon, dar și cu rol de diminuare a poluării fonice și de a servi drept parazăpezi pe timp de iarnă;
• drumurile naționale existente penetrează zona Capitalei determinând caracterul radial inelar al rețelei stradale majore (se impune dezvoltarea unei fâșii laterale împădurite pe ambele părți ale drumurilor naționale, contribuind astfel la diminuarea nocivităților chimice și fonice precum și la diminuarea prafului în perioadele fără vegetație sau zăpadă);
• inelul verde va fi realizat din plantații specifice zonei: Gorun, Paltin, Jugastru, Stejar, Salbă Moale, Soc, Pin (pe lângă aceste specii care se pretează cel mai bine la clima și condițiile pedologice ale zonei, având principala funcție aceea de protecție contra factorilor nocivi, se vor introduce și specii cu valoare decorativă nepretențioase și ușor adaptabile la condițiile zonei: Platan, Mesteacăn, Salcie, Tei, Liliac etc.).
Gestionarea deșeurilor din construcții și responsabilizarea constructorilor
Potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeana cu privire la gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, cantitățile de deșeuri produse anual în Europa variază între 200 și 720 kg pe cap de locuitor, media fiind de aproximativ 480 kg/persoană. Din aceste cantități, doar 28% sunt reciclate și reutilizate în prezent. În Romania, datele referitoare la cantitățile de deșeuri din construcții și demolări sunt incerte, acest lucru datorând-se lipsei unei evidențe stricte centralizate a centrelor de colectare și modalităților neadecvate de eliminare, la depozitele municipale, fără cântărire, ori pe terenuri virane. Cercetările efectuate la nivel național arată că, pentru următorii 20 ani, capacitatea necesară stocării deșeurilor din construcții și demolări este de aproximativ 3,5 milioane m3 , fără activitățile de reciclare. Această capacitate poate fi micșorată dacă deșeurile rezultate în urma construcțiilor și demolărilor ar fi reciclate și valorificate (ex. numai reciclarea deșeurilor de la construcția de drumuri ar conduce la reducerea cu 30% a cantității totale de deșeuri generate).
Soluţiile în acest sens sunt:
• reducerea la sursă și trierea deșeurilor, în vederea valorificării materialelor, ceea ce va duce la:
• mai puține deșeuri;
• o mai bună pregătire și informare a personalului de pe șantier;
• o mai mare securitate a muncii;
• diminuarea costurilor.
• cunoașterea cantităților și tipurilor de deșeuri, a costurilor reale care le sunt asociate, permite întreprinderilor definirea de noi surse de economii (de exemplu, prin reciclare, valorificare a deșeurilor produse) și creșterea productivității;
• trasabilitatea deșeurilor prin documente de proveniență;
• stații de reciclare deșeuri în construcții (concasoare de beton etc.).
Sectorul construcțiilor (în special cel al construcțiilor din beton) are un impact deosebit asupra mediului prin activități specifice legate de producerea materialelor de construcție, transport și punere în operă, exploatare și mentenanţă, demolare, reciclare şi reducerea suprafețelor verzi. De aceea, responsabilitatea trebuie pusă şi pe umerii celor care construiesc clădiri de birouri sau blocuri de locuinţă în Bucureşti. Vom suspune astfel la vot în Consiliul General introducerea obligativității pentru toți dezvoltatorii imobiliari de a planta un copac sau de a amenaja un metru pătrat de spațiu verde pentru fiecare metru pătrat construit de clădire pe raza Capitalei.
Educaţia eco-civică
Pentru a păstra un mediu mai curat şi pentru a avea spaţii verzi mai multe şi mai bine întreţinute pe termen lung, trebuie să ne concentrăm şi pe educaţia civică a copiilor şi tinerilor. Terenurile supuse eroziunii eoliene, degradate, neutilizate, care se află în apropierea școlilor, grădinițelor sau a caselor de cultură și pentru care primăria momentan nu are o finanțare prevăzută pentru igienizare, pot fi cedate sub formă de împrumut școlilor pentru ca, în cadrul orelor de protecție a mediului sau în cadrul programului „Şcoala altfel” elevii să învețe cum se îngrijesc plantele şi să le transforme în mici grădini de flori, livezi, grădini de legume etc.
Comentează