Premium
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinte al Curţii de Apel Cluj, denunţă modul în care instituţiile europene refuză să vorbească despre motivele concrete care au dus la înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ): abuzurile DNA în dosarele în care erau vizaţi magistraţi în perioada 2014-2018. Abuzurile şi excesele DNA sunt certificate oficial chiar de CSM, însă ministrul Justiţiei şi câţiva magistraţi cu interese directe în această chestiune doresc cu orice preţ revenirea competenţei de anchetare a infracţiunilor din justiţie la DNA. Judecătoarea oferă ca exemplu situaţia unor foşti membri ai CSM, a căror carieră a fost blocată prin dosare la DNA, ţinute deschise în nelucrare cu anii.
Redăm mai jos expunerea făcută de judecătoarea Dana Gîrbovan în emisiunea Marius Tucă Show de la Aleph News:
"Comisia de la Veneţia a avut consultări cu reprezentanţii sistemului judiciar. Am fost şi noi invotaţi şi nu am fost lăsaţi să vorbim nici măcar un minut, spre deosebire de celelalte asociaţii, care susţineau desfiinţarea SIIJ, care au fost încurajate şi lăsate să vorbească pe parcursul întregii ore destinate consultărilor. Ca atare, şi raportul nu face altceva decât să reflecte o viziune profund subiectivă, vădit părtinitoare, lipsită de orice bază factuală solidă, ceea ce este din păcate descalificant pentru Comisia de la Veneţia. Spun descalificant pentru că până acum forţa rapoartelor Comisiei de la Veneţia era dată de faptul că erau bazate de argumente substanţiale, pe dezvoltări teoretice foarte bine fundamentate şi atunci era greu să le conteşti, tocmai pentru că aveau acest profesionalism de necontestat în spate. Citind acest raport, mi-am dat seama că este la ani lumină de ce însemna un raport al Comisiei de la Veneţia.
Acest raport al Comisiei de la Veneţia se înscrie într-o linie care pentru mine este foarte clară: cu niciun preţ nu trebuie să apară în rapoartele făcute de instituţiile europene nicio referire la hotărârea 225/2019 a CSM care certifică abuzurile şi presiunile făcute de procurorii DNA prin intermediul anchetelor asupra judecătorilor şi procurorilor. Iar acest lucru este foarte grav. Însă la fel de adevărat este că acest modus operandi a existat, că dosarele deschide magistraţilor şi modul în care au fost făcute anchetele sunt deja documentate. Ştie toată lumea, cine vrea să vadă. Întreg sistemul judiciar, de la judecători şefi de secţii la ÎCCJ, procurori generali, procurori şefi de la curţile de apel, judecători de la curţile de apel au fost anchetaţi, unii dintre ei pe soluţiile date. Această modalitate de anchetare a procurorilor şi judecătorilor a însemnat o presiune fără precedent. Eu nu cred că este stat în UE în care să se fi întâmplat aşa ceva şi să nu există niciun fel de reacţie. Este absolut de neînţeles această omertă asupra chestiunii care a stat la baza înfiinţării SIIJ. Nu poţi să vorbeşti despre desfiinţarea SIIJ dacă nu vrei să vezi care sunt motivele care au dus la înfiinţarea SIIJ.
Un singur exemplu vă dau, pentru că m-a frapat cumva prin cinism. Ce spune Comisia de la Veneţia în raport? Face aşa o trecere în revistă, dar totuşi nu poate să nu spună nimic despre motivele care au stat la baza înfiinţării SIIJ şi spune că amendamentul care presupunea ca magistraţii să poată fi trimişi în judecată doar cu avizul secţiei corespunzătoare a CSM ar fi fost consecinţa faptului că în trecut, datorită plângerilor formulate de cetăţeni s-a ajuns la un fel de presiune asupra judecătorilor. Lucrul acesta este de un cinism incredibil. Este adevărat că foarte mulţi cetăţeni nemulţumiti de soluţii se adresează fie Inspecţiei, fie parchetelor. Pe de altă parte, practica era de protejare a independenţei judecătorilor. Nu poate fi anchetat un judecător pe abuz în serviciu pentru că una dintre părţi este nemulţumită de soluţie. Înainte de perioada asta, 2014-2018, lucrurile erau foarte clare. Se făceau plângeri la parchet, procurorii vedeau că este vorba despre o nemulţumire privind soluţia şi clasau cauzele. Ei, ce s-a întâmplat? Şi-au dat seama de potenţialul unor astfel de plângeri şi au început să se facă anchete care cizează pur şi simplu hotărârea judecătorească, nu conduita judecătorului, dacă a fost de rea-credinţă, dacă s-a luat sau nu mită, ci dacă hotărârea judecătoască este legală sau nu şi acest lucru putea să contituie obiectul abuzului în serviciu. Acest lucru vi-l spun pentru că am citit ordonanţe de clasare în care procurorul se comporta ca instanţă de control judiciar. S-a dat în dosarul respectiv clasare pe motiv că hotărârea este legală şi temeinică. Adică un procuror vine şi verifică dacă hotărârea judecătorească este legală şi temeinică la nivel de curte de apel. Este intolerabil aşa ceva. Dar aceste lucruri nu au fost doar tolerate, ci încurajate. Acest lucru rezultă din raportul Inspecţiei Judiciare, care consemnează exact această practică.
Tot din hotărârea CSM rezultă că au fost deschise foarte multe dosare deschise din oficiu judecătorilor şi procurorilor. O parte din aceste dosare deschise din oficiu au vizat vârfurile sistemului judiciar şi au condus la îndepărtarea din funcţie a unor persoane importante, ceea ce este foarte grav. Nimeni nu a răspuns pentru asta, nu şi-a asumat instituţional DNA niciun fel de răspundere. Nici măcar la nivel declarativ că ar exista o problemă şi că încercăm să o reparăm pe viitor. Este acel celebru dosar în care membri ai CSM au fost interceptaţi, li s-a deschis din oficiu un dosar de către DNA, pe baza unor interceptări făcute ilegal de SRI. Dosar pe care l-a ţinut deschis până în 2018, când a intrat în vigoare legea privind înfiinţarea SIIJ şi DNA a fost obligată să predea toate dosarele. Despre acest tip de fapte vorbim. L-am ascultat cu atenţie pe domnul Stelian Ion şi a repetat acelaşi lucru pe care îl spune de fiecare dată. Mi-am dat seama că miza nu este atât desfiinţarea SIIJ, cât reîntoarcerea dosarelor privind magistraţii la DNA. Şi atunci te întrebi care este problema şi de ce se doreşte cu atâta ardoare ca neapărat competenţa dosarelor privind magistraţii să aparţină şi DNA. În realitate, despre asta este vorba. Toate dosarele cu probleme pentru magistraţi au fost pe fapte de corupţie sau asimilate, adică exact modul în care un judecător îşi pronunţă hotărârile. Mai grav decât atât, nu doar că se doreşte ca DNA să-şi recâştige competenţa, dar paşii care se fac nu sunt pentru a se repara erorile din trecut, de a se crea filtre pentru ca astfel de abuzuri să nu mai fie posibile, să se gândească noi garanţii care să asigure independenţa funcţională a judecătorilor şi procurorilor. Nu, se vrea pur şi simplu să se revină la status quo iniţial, inclusiv sub aspectul vechimii pe care aceşti procurori de la DNA o au."
