Deputatul Anamaria Gavrilă (AUR) a apreciat, joi, că realizarea de centrale de cartier pe bază de peleţi ar putea reprezenta soluţia pentru menţinerea sistemului de termoficare în municipiul Deva şi a solicitat administraţiei locale să adopte o strategie de care să beneficieze gratis toţi locuitorii, cu facturi mici de încălzire, şi care să care poată fi pusă în practică în câteva luni.
"Am vorbit cu mulţi specialişti şi am găsit o soluţie. Domnul profesor inventator Horneţ a adus pe piaţă şi a implementat în alte oraşe, de exemplu la Buzău, centralele de cartier pe bază de biomasă peletizată. Este o soluţie inovativă, ecologică, cu cea mai eficientă ardere de pe piaţă, care ar rezolva până în noiembrie problema încălzirii pentru toţi devenii, nu doar pentru şcoli şi grădiniţe. Investiţia Primăriei în asemenea centrale este mică dacă ne raportăm la subvenţiile plătite ani la rând din bugetul local pentru energia termică de la Mintia. Iar devenii vor plăti apoi facturi de încălzire pe peleţi mai mici decât pentru încălzirea individuală pe gaz", se arată într-un comunicat al parlamentarului AUR, remis AGERPRES.
Anamaria Gavrilă susţine că propunerea sa este o alternativă la cea a primarului din Deva, Florin Oancea, care a sugerat ca locuitorii oraşului să-şi instaleze centrale termice individuale pe gaz.
"O centrală pe gaz pentru fiecare şcoală, pe banii Primăriei, poate fi soluţie pentru reluarea în condiţii normale a cursurilor de la toamnă. Dar cum să îi îndemni pe devenii care locuiesc în apartamente să îşi instaleze, pe propria cheltuială, centrale individuale pe gaz? În primul rând, fizic şi tehnic e imposibil să fie instalate mii de centrale termice în oraş în câteva luni. În al doilea rând, instalarea unei asemenea centrale vine cu costuri considerabile, pe care nu oricine şi le permite, iar durata lor de viaţă este de maxim 10 ani. Nu în ultimul rând, Directiva ErP (Energy related Products) pentru reducerea emisiilor de carbon presupune interzicerea instalării de noi centrale de apartamente pentru reducerea emisiilor de carbon având drept ţintă anul 2030. Ce fac devenii după 2030?", a argumentat deputatul AUR.
În paralel, Anamaria Gavrilă a oferit exemple din alte oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca şi Oradea, unde administraţiile locale au căutat soluţii alternative la termoficare ori au investit în reabilitarea sistemelor existente.
Termocentrala Mintia a fost oprită pe 9 februarie din lipsa cărbunelui. Centrala asigura agentul termic pentru instituţiile publice şi circa 4.500 de apartamente din municipiul Deva.