Premium
Cu un Vasile Blaga chemat la DNA, fără niciun lider care să fi crescut în ultimul an la umbra copreședinților PNL, liberalii își îndreaptă din nou speranțele către exterior. Totul, pentru a evita un război intern pentru putere ce se prefigurează deja, odată cu eșecul partidului la parlamentare, conflict care s-ar putea acutiza până la posibile schisme și scindarea PNL, se tem unii liberali.
În perspectiva alegerilor parlamentare, la nivel naţional, PNL mizează foarte mult pe votul românilor din străinătate pentru a depăși pragul psihologic de 30%, necesar pentru a menține partidul în jocurile negocierilor pentru realizarea unei noi majorități parlamentare și a unui nou guvern.. Nu se ştie însă câţi români sunt interesaţi de parlamentare şi sunt dispuşi să-şi sacrifice o duminică pentru a merge la vot, mai ales că cei din străinătate nu au manifestat o apetență deosebită pentru a profita de beneficiile legii votului prin corespondenţă.
Un lucru este cert: nu se va repeta figura de la alegerile prezidenţiale. Entuziasmul a dispărut. Dacă în 2014 s-a pus victoria pe seama facebook-ului, doi ani mai târziu liberalii nu întrevăd rețeta care să-i facă pe românii din strănătate să se mai înghesuie la vot.
Iar aici este și vina liderilor de partid. În PNL există o vorbă: "la umbra stejarului bătrân nu crește iarba", aluzie la situația, de multe ori repetată, a lipsei de interes a celor care s-au perindat la cârma liberală, pentru a crește și promova o nouă generație de politicieni din rândurile cărora să se desprindă cei capabili să aducă procente în plus partidului. În prezent, o problemă pentru PNL o reprezintă și incapacitatea duetului Alina Gorghiu- Vasile Blaga de a contribui prin prestația lor la procentele atât de vitale pentru zestrea electorală a partidului.
Din momentul preluării conducerii noului PNL și până în prezent, cei doi lideri nu au reușit să treacă pragul de 20% la cota de încredere și intenție de vot, menținându-se într-o stare de stagnare dăunătoare. Nici promovarea târzie a unor colegi departid precum Cătălin Predoiu nu a avut efectul scontat, dovadă rezultatul obținut de acesta în cursa pentru Primăria Capitalei, când a obținut doar 11% din voturile bucureștenilor. Comparativ, în aceeași perioadă de timp, liderii partidelor rivale, precum Victor Ponta, Gabriela Firea, Călin Popescu Tăriceanu și chiar Liviu Dragnea au crescut în opțiunile românilor, unii din ei fiind cotatți la capitolul încredere cu peste 40% în sondaje.
Jocul de-a alba neagra cu soluțiile de import de genul Marian Munteanu și Dacian Cioloș a derutat și mai mult electoratul PNL. Iar în prezent, acesta riscă să fie și mai nedumerit. Dacă acum o lună, rezultatele unei cercetari sociologice interne arătau că intrarea premierului Dacian Cioloș în PNL i-ar scădea credibilitatea dacă ar ieși din neutralitatea binecunoscută și n-ar aduce prea mari avantaje electorale partidului, acum, în disperare de cauză, conducerea liberală pregătește reactivarea acestei soluții, susțin surse din conducerea PNL.
Motivul? Problemele lui Blaga în justiție riscă să-l facă pe acesta să scape hățurile partidului din mână, iar Blaga nu este deloc dornic să le cedeze celor care îi poartă sâmbtele de multă vreme, cazul liderului arădean, Gheorghe Falcă, cunoscut pentru ambițiile sale de a deveni prima vioară în tabăra foștilor democrat-liberali și, de ce nu, chiar de a se instala la Palatul Victoria ca premier.
În fața riscului unui potențial război intern, care ar putea destabiliza și mai mult partidul, actuala conducere ar prefera răul mai mic, susțin sursele citate. Până acum Blaga nu era un partizan entuziast al aducerii lui Dacian Cioloș și a tehnocraților în partid, soluție care oricum ar fi nemulțumit nucleul dur liberal și proprii parlamentari și așa destul de iritați de perspectiva reducerii numărului de mandate în viitorul legislativ. Pe fondul zvonurilor din ce în ce mai acute, conform cărora Blaga se va retrage oricum din fruntea PNL după alegeri, conducerea actuală nu vrea să favorizeze apariția unui conflict de amploare la viitorul Congres. Drept urmare, aducerea și instalarea lui Dacian Cioloș ca lider de partid susținut de actualii copreședinți, ar putea reprezenta soluția de compromis pentru a dezamorsa orice potențial război intestin, ne-au explicat sursele citate.
Această variantă de lucru pare a fi încurajată chiar de Cioloș. În ultima perioadă, premierul a devenit mai bătăios în relația cu PSD și, împreună cu o parte din miniștrii săi, nu se mai feresc să răspundă cu aceeași monedă atacurilor venite din partea liderilor social-democrați. Mai mult, recent, Cioloș a alimentat speranțele liberale sugerând că viitorul său politic nu s-a încheiat odată cu ziua alegerilor parlamentare.
