DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Detalii neștiute: Ce a spus Gorbaciov despre revenirea României la monarhie în 1990

gorbaciov

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o relatare foarte interesantă a jurnalistului Emil Hurezeanu referitoare la un eveniment neștiut până acum: reacția din 1990 a ultimului conducător al URSS, Mihai Gorbaciov, față de posibilitatea revenirii României l monarhie.

Digi24:

Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a relatat la emisiunea Jurnalul de seară de la Digi24 despre un episod care a avut loc la Madrid, în 1990, între regele Spaniei și Mihai Gorbaciov, ultimul conducător al URSS. Acesta din urmă nu s-ar fi opus revenirii României la monarhie, însă altcineva de la București s-a opus. „Și nu e Iliescu!”, a precizat Emil Hurezeanu.
„România modernă împlinește 100 de ani. A fost mai mult monarhie decât republică și a fost republică, vai, 40 de ani, sovietică. Cu forța! În 1990, probabil liderii de atunci au considerat că starea populației nu este sigură și când s-a recurs la acel referendum pentru Constituție nu s-au gândit și la un referendum pentru republică sau monarhie. Noi am lăsat România în '47 la monarhie”, a spus Emil Hurezeanu. (...)
"O întoarcere la monarhie, după tot ce s-a întâmplat – erau întrebări firești, pe care le-am pus atunci – vă gândiți la asta? La un moment dat a venit Gorbaciov în vizită la Madrid, în 90. În 91 cade Uniunea Sovietică. Și regele Spaniei îl întreabă pe Gorbaciov: 'Înțeleg că in România sunt tulburările astea și cum românii seamănă mult cu spaniolii – din relatarea reginei știu asta – poate că soluția ar fi și în România o revenire la monarhie. N-are rost să facă drumul prin război civil. Au fost liniștiți în monarhie, ați avea ceva împotrivă?' Și Gorbaciov – repet, reproduc relatarea reginei Ana – ar fi spus: 'Nu, noi n-avem nimic împotrivă'. Nu știu dacă era sincer. 'Se împotrivește altcineva'. Și aici trebuie să spun că acest altcineva nu este Ion Iliescu. (Era altcineva de la București?) Da! Care ar fi amenințat partea rusă că rezultatul revenirii la monarhie ar fi un război civil și conducerea de atunci a României nu putea risca acest lucru”, a relatat Emil Hurezeanu. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Bursa de Valori de la Bucureşti, catalogată încă piaţă de frontieră, a scăzut de la începutul lunii decembrie şi până pe 12 decembrie cu aproape 3%, cea mai slabă dinamică după cea din 2014 încoace, şi este probabil să închidă ultima lună din 2017 pe minus în condiţiile în care analiştii se aşteaptă la semne de slăbiciune în piaţă pe final de an. Spre comparaţie cea mai slabă ultimă lună din an de la bursa românească postaderare la Uniunea Europeană a fost cea din 2009, de minus 3%.
Corecţiile la bursa românească sunt accentuate de percepţia unor riscuri în creştere, alimentate inclusiv de politica fiscală expansionistă, modificarea Codului fiscal, inflaţia peste aşteptări şi creşterea cursului de schimb, la care se mai adaugă un factor.
„La final de an mai avem şi aşa-numitul efect al lunii decembrie, când investitorii sunt tentaţi să închidă din poziţiile perdante pentru a-şi reduce din nivelul impozitului de plătit în anul următor - prin urmare, este mai probabil să vedem în continuare semne de slăbiciune în piaţă pe final de an“, spune Graţiana Ordean, analist financiar senior la Banca Transilvania, a doua instituţie de credit din România.
Raiffeisen se retrage de la Bursa de la Bucureşti, deşi era al treilea cel mai mare jucător
Raiffeisen Bank va elimina anul viitor din portofoliul său serviciile de tranzactionare cu acţiuni, titluri de stat şi alte instrumente financiare intermediate pe piaţa bursieră, în numele şi pentru clienţii săi, în condiţiile în care cererea pentru astfel de produse este modestă, iar costurile sunt în creştere în urma noilor reglementări europene în domeniu, a transmis banca. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Germenii alunecării lumii spre conflict se manifestă la toate nivelurile. Nu vorbim aici despre cea mai probabilă zonă de confruntare, chiar cu elemente nucleare, în Asia de Sud-Est şi respectiv Coreea de Nord, ci chiar despre punctele de stabilitate şi pace din Europa de Est şi Orientul Mijlociu.
Acestea crapă din toate încheieturile şi subliniază nesustenabilitatea acordurilor de pace anterioare, aranjamente temporare şi lipsa acordului unanim şi consfiinţit al celor implicaţi.
Mai întâi, în Ucraina, Kievul a balansat serios în tangaj ce ameninţă să cadă în război civil, în condiţiile rivalităţilor dintre Preşedintele Petro Poroşenko şi ministrul său de Interne, Arsen Avakov, amorsate şi mai mult după arestarea fiului său. A fost de ajuns un declanşator, Mihail Saakaşvili, şi oamenii din partidul său care protestau pentru combaterea reală a corupţiei pentru ca absenţa poliţiei şi utilizarea trupelor SBU în reţinerea sa lui Saakaşvili să fie inversată de eliberarea sa de către adepţi şi menţinerea sa liberă timp de două zile, cât a condus o nouă insurecţie tip Maidan în faţa Radei Supreme, Parlamentul unicameral al Ucrainei. Intervenţia poliţiei, după negocieri de culise, a dus la arestarea sa.
În Orientul Mijlociu, gestul simbolic al lui Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a statului Israel şi instrucţiunile date Departamentului de Stat de a pregăti mutarea ambasadei SUA din Tel Aviv la Ierusalim au amorsat o nouă intifada, ameninţând să arunce în aer Orientul Mijlociu, în momentul în care facţiunile palestiniene realizaseră acordul pentru un guvern şi moderaţii Fatah preluaseră inclusiv controlul postului de trecere Rafah cu Egiptul de la Hamas, considerat organizaţie teroristă în SUA şi Europa. Deşi Trump pare să fi prorogat şi el cu 6 luni aplicarea legii Ierusalimului, datând din 1995, impactul emoţional e major şi ameninţă să aducă costuri importante populaţiei israeliene şi să relanseze valuri de acţiuni şi atentate teroriste.
În Germania, relansarea negocierilor pentru o nouă Mare Coaliţie sunt privite drept ultima şansă pentru restabilizarea Europei după instalarea guvernului german al Cancelarului Angela Merkel pentru a patra oară. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Pentru a atinge principalul obiectiv al Acordului de la Paris – acela de a limita creşterea temperaturilor la 2° Celsius faţă de era pre-industrială - e nevoie de investiţii uriaşe. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează de exemplu suma necesară pentru a atinge respectivul obiectiv la 3.500 de miliarde de dolari pe an, timp de 30 de ani. New Climate Economy estimează de partea sa la 90.000 de miliarde de dolari până în 2030 suma necesară pentru diversele infrastructuri durabile.a
Nivelul de finanţare este pentru moment insuficient, suntem încă foarte departe de cifrele evocate dar acum doi ani, la Paris, la COP21, statele industrializate, bogate – cel din Nord cum se spune – au promis că vor contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an începând cu 2020 pentru a le ajuta pe cele din Sud, cele mai sărace şi slab dezvoltate deci, ca să se adapteze impactului negativ provocat de schimbările climatice. Ca să-şi construiască de exemplu diguri sau case supra-elevate sau ca să-şi cumpere sisteme de alerte meteo.
Doi ani după istoricul acord de la Paris, suntem şi la acest capitol mult în urmă. « One Planet Summit », chiar dacă nu se vrea o conferinţă a donatorilor, seamănă mult cu aşa ceva. Sunt invitaţi să intervină de exemplu diverşi donatori – privaţi sau publici – iar firmele multinaţionale şi băncile sunt rugate să nu mai investească în energii poluante. Asiguratorul francez Axa a anunţat de exemplu aici că-şi va grăbi ieşirea din industria cărbunelui. Pe de altă parte, 200 de investitori instituţionali ce reprezintă circa 26.000 de miliarde de dolari de active, au promis că  vor face presiuni mai mari pe cele mai poluante 100 de firme din lume – gen Gazprom, Exxon Mobil sau China Petroleum – ca să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.