DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Discursul ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, privind relațiile dintre Rusia și UE

vestidinrusia.ro
Serghei Lavrov

Mulțumesc pentru invitația de a lua cuvântul la conferința dedicată situației dintre Rusia și Uniunea Europeană. Aș dori să mulțumesc Consiliului pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, care, împreună cu Ambasada Portugaliei și cu Reprezentanța UE la Moscova au depus mari eforturi în vederea organizării evenimentului de astăzi.

Pornind de la faptul că va fi o discuție sinceră, onestă, fără încercări de a ”băga sub covor” anumite fapte, deoarece este de mult timpul pentru o dezbatere serioasă pe tema indicată. Consider important faptul că această conferință se desfășoară cu implicarea potențialului diplomației științifice. Aș vrea să-i salut pe cei prezenți în regim oline și offline – reprezentanți ai comunităților autohtone și străine de experți și politologi.

Sper că rezultatele discuției, care – subliniez – poate fi doar sinceră și onestă, vor permite să înțelegem actualul moment deloc simplu din punctul de vedere a ce se întâmplă între Rusia și Uniunea Europeană, vor deveni o completare utilă la eforturile diplomatice de corectare a situației create.

O situație care rămâne destul de îngrijorătoare. Continentul nostru european traversează o criză de încredere fără precedent. În Europa se trasează din nou linii de delimintare, care avanseză spre Est și se adâncesc precum tranșeele pe front. Perspectivele pentru o agendă unificatoare sunt deosebit de limitate. S-a devalorizat rolul organizațiilor europene – și am în vedere, în primul rând, OSCE și Consiliul Europei. Au fost ciopârțite mecanismele de colaborare structurată, contactele Uniunii Europene și NATO cu Federația Rusă.

Până de curând, am ucrat, împreună cu Uniunea Europeană, la ”Parteneriat pentru modernizare”, am construit patru ”spații comune”. Pentru rezolvarea acestui obiectiv au fost îndreptate numeroase inițiative rusești – de la încheierea unui Acord european de securitate până la crearea, pe viitor, a unui complex energetic unic. Încă din 2010 am fost pregătiți pentru înființarea Comitetului Rusia-UE pe probleme de politică externă și de securitate, dar atunci UE a renunțat la înțelegerea obținută la Mesenberg. Aceeași soartă a avut-o și acordul cadru, practic definitivat, de cooperare în domeniul gestionării crizelor. Am fost literalmente la un pas de a introduce regimul fără vize, chiar dacă partea UE îl pavoaza cu noi și noi codiții. Subliniez: aceste inițiative au existat cu mult înainte ca în Ucraina să aibă loc lovitura de stat, în urma căreia UE a decis să ia partea celor care au venit la putere pe cale ilegală.

În general, lista proiectelor comune cu potențial de a ”cimenta” la modul cel mai rezistent relațiile noastre, nu se epuizează la ceea ce am menționat eu. Ni se spunea că ”totul este posibil, cu excepția unor instituții comune”. Instituții nu au fost, dar la fiecare jumătate de an se desfășurau summituri Rusia-UE și, o dată pe an, ședința comună a Guvernelor Rusiei și Uniunii Europene. Funcționau formatele Consiliului de parteneriat permament Rusia-UE și 17 dialoguri de profil – de la drepturile omului la energie și inovație. În 2013, comerțul reciproc atingea 417 miliarde de dolari. A fost un factor de amploare globală.

Acum, toată această arhitectură de colaborare pe mai multe niveluri reciproc folositoare a fost, delicat vorbind, ”înghețată” din inițiativa UE. Uniunea Europeană a decis să se ”îngrădească” de Rusia. În același timp, se multiplică afirmațiile cum că noi am fi cei care ”nu respectăm” UE, dorim să divizăm ”Europa unită” în favoarea unor relații bilaterale cu țări-membre ale Uniunii Europene. Subliniez o dată în plus: dacă oricare dintre țările UE este interesată de contacte cu noi, nu le vom evita. Cei de la Bruxelles ar trebui să înțeleagă foarte bine acest lucru.

Acum, în privința țării noastre ”rodesc” sancțiui unilaterale, ilegale, lansate pe baza atribuirii arbitrare după bunul plac al Uniunii Europene. În locul dialogului bazat pe fapte se preferă acuzații nefondate în spiritul ”highly likely”. Prezumția de nevinovăție a fost înlocuită, pur și simplu prin definiție, cu prezumția de vinovăție. Foarte recent, UE a anunțat că evenimentele din Republica Belarus nu se puteau întâmpla fără știrea Moscovei. Mentalitatea ”highly likely” continuă să fie aplicată în toate situațiile. Are loc o ingerință la vedere în treburile interne ale Rusiei și ale statelor aliate nouă. Probabil așa trebuie să arate ”ordinea bazată pe regulile”, pe care Occidentul vrea tot mai mult să se sprijine, îndepărtându-se de normele universale ale dreptului internațional.

De fapt, potrivit estimărilor noastre, întreaga politică a Uniunii Europene pe direcția rusă se învârte în jurul îndeplinirii de către Moscova a Acordurilor de la Minsk, care cer dialog direct al Kievului cu Donețk și Lugansk și pe care conducerea ucraineană le sabotează în mod fățiș, cu susținerea Bruxelles-ului. Amintesc că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deschis că lui nu-i plac Acordurile de la Minsk, dar că ei vor ca înțelegerile să rămână în vigoare, pentru că, atâta timp cât ele funcționează, se păstrează și sancțiunile împotriva Federației Ruse. Adică, acum, Uniunea Europeană este, de fapt, de acord că unitatea Ucrainei, pacea în Donbass sunt sacrificate de Kiev de dragul menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei.

Nu ne scapă din atenție nici faptul că în formulările politice ale UE în privința Rusiei (și în declarațiile publice ale unor reprezentanți ai conducerii UE) se face tot mai auzită terminologia specifică vremurilor ”războiului rece”. În circuitul cotidian se introduc noțiuni care prin natura lor sunt incompatibile nu doar cu perspectiva unei bune vecinătăți, dar nici măcar cu relații normale. Voi enumera câțiva din acești termeni: ”un vechi dușman”, ”descurajare”, ”regim”, ”ripostă” și așa mai departe. În opinia noastră, toate astea sunt lipsite de rațiune și contravin intereselor firești ale cetățenilor și mediului de afaceri ale Rusiei și ale țărilor UE.

Constat cu părere de rău că ”umbrela” americană a condus la pierderea independenței de către europeni și, pur și simplu, a simțului realității, a capacității de a evalua corect noile provocări și metodele optime de reacție la ele din punctul de vedere al intereselor fundamentale, proprii și general europene. De axioma indivizibilității securității ei preferă să nu-și mai amintească. Uimitoare este reacția pasivă a UE la distrugerea consecventă, din vina Statelor Unite, a regimurilor de control al armelor. Au fost lăsate fără atenție propunerile concrete, detaliate ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind modul în care poate fi prevenită apariția în Europa a rachetelor terestre cu rază medie de acțiune, inclusiv – subliniez acest lucru în mod special (asta încearcă să acopere cu tuș) – convenirea mecanismului de verificare. Sunt propuneri absolut concrete, care includ vizite în regiunea Kaliningrad și, ca răspuns – vizite la bazele americane de apărare antirachetă din Polonia și România.

Pericolul situației actuale constă în faptul că percepția gravității ei este înecată în ”narațiuni” artificial create despre acțiunile răuvoitoare ale Moscovei, care nu au nimic în comun cu politica reală, cu intențiile statului rus și cu aspirațiile rușilor. Iar situația nu face decât să se agraveze prin faptul că această ”narațiune” devine acum fundament ideologic al construcției militare îndreptate împotriva țării noastre și care presupune apropiere militară între UE și NATO pe bază antirusă.

Sunt multe exemple în acest sens în zilele noastre. Ele sunt legate de modul în care UE, NATO se pregătesc pentru evenimente la cel mai înalt nivel, prevăzute pentru prima jumătate a lunii iunie. Spun toate astea nu pentru a demonstra ceva cuiva, ci în speranța că vor fi trase niște învățăminte.

Aș vrea să cred că aceste tendințe sunt reversibile. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să ieșim din cercul vicios al instrăinării reciproce. Să încercăm să vedem perspectiva, să ascultăm și auzim, să intrăm într-o discuție de fond, cu fapte în mână, în loc de repetarea manualelor de propagandă nefondate, de la an la an. Să realizăm responsabilitatea comună comună pentru viitorul continentului european. Să reînviem pe această bază cultura dialogului. Să manifestăm în comun o voință politică pentru cooperare bazată pe respectarea intereselor reciproce.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.