DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

DOCUMENT - PSD a atacat la Curtea de Apel Bucureşti măsura închiderii magazinelor la ora 18.00 - Argumentele cererii în anulare

ciolacu

PSD a atacat în contecios administrativ, la Curtea de Apel București, decizia prin care se impune închiderea magazinelor la ora 18.00. Social-democrații susțin că actul normativ nu are o evaluare preliminară de impact, este nemotivat și nu a respectat transparența decizională.

În cererea trimisă Curții de Apel București, PSD cere anularea dispozițiilor HG 348/25.03.2021 prin care se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii să îşi desfăşoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 5.00-18.00, în localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori. PSD susține că actul normativ nu are o evaluare preliminară de impact, așa cum prevede art. 7 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

CERERE ÎN ANULARE

împotriva pct. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 348/2021 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată  în Monitorul Oficial cu numărul 308 din data de 26 martie 2021 (denumită în continuare șiHG 348”), respectuos rugându-vă să anulați  dispozițiile acestui act administrativ  prin care:

a) se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică doar în intervalul orar 05.00-18.00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.

b) se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea doar în intervalul orar 05.00-18.00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori întrucât este netemeinic și nelegal, fiind emis cu încălcarea art. 7 și art. 31 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

MOTIVE

  • Chestiuni prealabile referitoare la actul administrativ atacat

În fapt, Guvernul României a adoptat următoarea Hotărâre care cuprinde, printre altele:

„Articol unic - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 11 martie 2021, se modifică şi se completează după cum urmează:

3.Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 7 […](3) În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 5,00-18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.

(4) În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00-18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), în intervalul orar 18,00-5,00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

Temeiul adoptării este menționat generic în preambulul actului administrativ atacat, fiind indicat art. 108 din Constituţia României, republicată.

Contextul general al adoptării este expus formal în Preambul: Ţinând seama de măsurile adoptate prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 şi aprobarea listei ţărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în contextul pandemiei de COVID-19,având în vedere faptul că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuţi la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, indică necesitatea menţinerii unui răspuns amplificat la situaţia de urgenţă determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul documentului intitulat "Analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021", întocmit la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei

Prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 s-a prelungit cu 30 de zile începând cu data de 14 martie 2021 starea de alertă pe întreg teritoriul ţării și au fost stabilite o serie de MĂSURI pentru creşterea capacităţii de răspuns (Anexa nr.1), MĂSURI pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor (ANEXA nr. 2): MĂSURI pentru diminuarea impactului tipului de risc (ANEXA nr. 3).

HG 348 a modificat ANEXA nr. 3-MĂSURI pentru diminuarea impactului tipului de risc.

  • Chestiuni prealabile legate de competența instanței

Potrivit art. 10 din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În concluzie, întrucât  pe de o parte actul atacat de PSD este o hotărâre a guvernului, iar, pe de altă parte, Guvernul  reprezintă  administraţia publică centrală,  prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004,  competenţa de soluţionare a  prezentei cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.

MOTIVELE ACȚIUNII

CONDIȚII GENERALE

În speță, astfel după cum vom arăta în cele ce urmează, sunt întrunite condițiile generale de admisibilitate ale prezentei acțiuni, aceasta având ca obiect anularea unui act administrativ emis de către o autoritate publică pentru vătămarea adusă drepturilor legitime ale cetățenilor, persoane ale căror drepturi sunt apărate de către subscrisul partid politic ca efect al prevederilor statutare.

a) GUVERNUL  ESTE O AUTORITATE PUBLICĂ

GUVERNUL este o autoritate publică, în sensul dat de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea  nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: ”organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public”.

Astfel,  potrivit art. 2 din Codul  Administrativ, autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.

De asemenea, potrivit art. 14  alin. (1) din Codul  Administrativ, Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

b) HOTĂRÂRILE DE GUVERN REPREZINTĂ ACTE ADMINISTRATIVE SUSCEPTIBILE A FI ATACATE ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Acest fapt rezultă din coroborarea definiției date de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”, cu art. 108 din Constituție, respectiv 37 din Codul Administrativ:

În conformitate cu prevederile art. 108 din Constituție, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor iar Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta. Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

În ceea ce privește tipurile de acte adoptate de Guvern,  art 37 din Codul Administrativ menționează în mod expres următoarele:

„(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în condiţiile art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. În situaţii extraordinare se adoptă ordonanţe de urgenţă, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie.

(2)Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri şi de ordonanţe; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă al acestuia. Metodologia de elaborare şi înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în temeiul legii.

(3)În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.”

Hotărârile Guvernului se adoptă întotdeauna pe baza și în vederea executării legilor, urmărind punerea în aplicare sau ducerea la îndeplinire a acestora.

Atunci când o hotărâre a Guvernului încalcă legea sau adaugă la dispozițiile legii, ea poate fi atacată în instanța de contencios administrativ în temeiul art. 52 și al art. 126 alin. 6 din Constituția României, republicată, și al dispozițiilor conținute în legea specială în materie, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a prevăzut competența de control a instanțelor de judecată.

Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ.

Hotărârile Guvernului pot avea ca obiect de reglementare exclusiv modul de aplicare, de punere în executare, în concret, a legii, fără posibilitatea de a excede sfera de reglementare stabilită de legiuitor, în sensul adăugării la lege sau a modificării acesteia prin normele de aplicare.

c) PERSOANA VĂTĂMATĂ DE ACTUL ADMINISTRATIV a cărui anulare  o solicităm, așa cum este definită noțiunea de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ este ”orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”.

Prin HG 348, Guvernul a decis, printre altele,  închiderea a activității operatorilor economici după ora 18.00.

Această măsură are un impact cu efecte devastatoare atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra societății în ansamblul ei.

Conform Legii n r.14/2003, partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români, iar, potrivit Statutului, Partidul Social Democrat promovează şi susţine statul de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a legilor ţării, promovează principiul separării puterilor în stat şi militează pentru asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.

De asemenea, Partidul Social Democrat susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică a liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al progresului economic general şi al bunăstării individuale, militează pentru promovarea descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru concretizarea rolului social activ al statului, ca forţă de echilibru în societate, elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială şi de asigurare a locurilor de muncă pentru categoriile defavorizate, aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi a unor relaţii de respect între cetăţean şi instituţiile statului.

În acest context, este mai mult decât evident că Partidul Social Democrat are legitimare în prezenta cauză, care vizează atacarea unui act administrativ vădit nelegal și care afectează în mod grav drepturile și libertățile cetățenilor, precum și funcționarea economiei. Partidul Social Democrat are datoria față de cetățeni de a reprezenta drepturile și interesele legitime ale acestora, inclusiv prin atacarea în instanță a actelor nelegale adoptate de către Guvern.

d) CU PRIVIRE LA RESPECTAREA PROCEDURII PREALABILE

Plângerea prealabilă nu este obligatorie în speța de față,  prin raportare la dispozițiile art. 7 alin (5) din Legea 554/2004:

„În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sau al acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, precum  şi în cazurile prevăzute la  art. 2 alin. (2) şi la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă”.

Or, în speța de față suntem tocmai în această ipoteză în care nu se impune respectarea procedurii prealabile,  prin raportare la faptul că actul juridic a intrat în circuitul civil, producându-și astfel efectele.

Hotărârile de guvern intră în vigoare de la data publicării Monitorul Oficial.

Având în vedere aspectele sus-menționate și precum și faptul că HG 348 a fost publicată în Monitorul Oficial numărul 308 din data de 26 martie 2021, aceasta și-a produs pe deplin efectele, prin urmare nu mai este necesară procedura prealabilă în fața autorității publice emitente a actului juridic contestat.

MOTIVE DE NELEGALITATE

1. ACTUL NORMATIV NU ARE O EVALUARE PRELIMINARĂ DE IMPACT

Potrivit art. 7 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative necesită o  evaluarea preliminară de impact.

Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a celorlalte proiecte de acte normative reprezintă un set de activităţi şi proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a iniţiativelor legislative.

Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc reglementările propuse și  este considerată a fi modalitatea de fundamentare pentru soluţiile legislative propuse şi trebuie realizată înainte de adoptarea actelor normative.

Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislaţiei specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât şi evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.

Propunerile legislative, proiectele de legi şi celelalte proiecte de acte normative vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Or, Curtea Consituțională, prin Decizia nr. 152/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, art. 14 lit. c1)-f) și ale art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și a ordonanței de urgență, în ansamblul său, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său reține că, art. 115 alin. (6) din Constituție a stabilit o interdicție nu doar pentru Guvern de a nu afecta "în sens negativ" drepturi și libertăți fundamentale, ci - indirect - și o interdicție pentru Parlament de a nu face ceea ce oricum îi este interzis prin art. 53 din Constituție, anume să nu afecteze "în sens negativ" pe termen nelimitat drepturi sau libertăți fundamentale. De aceea, chiar și atunci când Parlamentul ar aproba o ordonanță de urgență care ar fi încălcat exigențele art. 115 alin. (6) din Constituție în privința "afectării negative" a drepturilor fundamentale, el nu poate acoperi acest viciu ontologic intrinsec al ordonanței de urgență pentru că și-ar depăși propria competență - limitată de art. 53 din Constituție - dacă ar "afecta negativ", adică ar restrânge exercițiul sau conținutul ori ar atinge chiar existența unor drepturi sau libertăți pe termen nelimitat.

Vă rugăm să observați că, în ceea ce privește elaborarea HG 348, în susținerea sa nu s-a avut în vedere în nici un fel o documentare şi o analiză științifică preliminară/studiu de impact din care să rezulte informații relevante privind impactul măsurilor preconizate asupra drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

La secțiunea 3 din nota de fundamentare sunt, în ceea ce privește, impactul macroeconomic, impactul asupra mediului de afaceri, impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, impactul social, Guvernul a menționat în mod cinic că Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect, iar drepturile şi libertățile fundamentale ale omului nici nu este menționat.

Or, în speța de față  sunt afectate mai multe drepturi fundamentale, întrucât sunt restrânse în mod expres, dar și implicit, mai multe drepturi fundamentale: dreptul la libera circulație, dreptul la muncă, libertatea întrunirilor, dreptul la libera circulație, libertatea economică.

Restrângerea acestor drepturi are efecte devastatoare atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra societății în ansamblul ei.

2. ACTUL NORMATIV ESTE NEMOTIVAT

Potrivit art. 30 din  Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente de motivare:

a)expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative;

b)note de fundamentare - în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonanţele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonanţele de urgenţă se transmit Parlamentului însoţite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c)referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;

d)studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebită şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului.

(2)Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de impact constituie instrumentele de prezentare şi motivare ale noilor reglementări propuse.

(3)În cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea, documentele de motivare care însoţesc aceste proiecte sunt expunerea de motive şi, după caz, raportul prevăzut la art. 29.

Potrivit art. 31 din Legea 24/2000, instrumentul de prezentare şi motivare include conţinutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secţiuni:

a)motivul emiterii actului normativ - cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare; principiile de bază şi finalitatea reglementărilor propuse, cu evidenţierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgenţă, precum şi eventualele consecinţe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;

b)impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social şi asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor şi beneficiilor;

c)impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri;

d)impactul asupra sistemului juridic - implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicaţiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale, precum şi măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;

e)consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, esenţa recomandărilor primite;

f)activitățile de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ;

g)măsurile de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

(2)În situaţia în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea căruia se emite.

(3)Forma finală a instrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Curţii de Conturi sau Consiliului Economic şi Social.

Astfel, în ceea ce priveşte elaborarea HG 348, vă rugăm să observați că în susţinerea sa nu s-a avut în vedere în nici un fel o documentare şi o analiză ştiinţifică preliminară/studiu de impact din care să rezulte informaţii relevante privind necesitatea şi oportunitatea, în contextul epidemiologic actual, pe de o parte, a interzicerii pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi  desfășoare activitatea după ora 18.00.

În nota de fundamentare sunt menționate doar aspecte legate de contextul epidemiologic actual pe plan intern și internațional, nu aspecte care să țină în concret de justificarea măsurilor ce se doresc a fi luate.

Lipsa motivării creează pe bună dreptate ideea arbitrariului, iar ideea arbitrariului conduce la mâhnirea cetățenilor care nu înțeleg (pentru că nu s-a explicat) de ce sunt necesare aceste măsuri la momentul prezent, la mai bine de 1 an de la debutul pandemiei, când activitatea operatorilor economici a fost oricum afectată semnificativ, cu efecte dezastruoase pentru economia națională.

Închiderea intempestivă a activității operatorilor economici după ora 18.00, tocmai când oamenii se întorc acasă de la muncă (aceia dintre cei care mai au încă un loc de muncă și nu au fost trimiși acasă prin grija guvernelor PNL, PNL-USR PLUS) afectează atât interesele agenților economici cât și ale consumatorilor, care se văd în imposibilitatea de a-și procura cele necesare existenței în scurtul interval orar pe care îl mai au la dispoziție după ce termină o zi de muncă.

În același timp, cetățenii care, odată ajunși acasă, după ce nu au putut să-și facă cumpărăturile, se văd  acum și în imposibilitatea de a se deplasa în afara locuinței, unde trebuie să rămână până dimineață unii se vor duce la muncă, dacă nu vor muri între timp de foame prin grija guvernului.

Urmare a acestor măsuri, blocajul financiar din economie se va adânci, iar nemulțumirea generală a populației va atinge cote de nebănuit.

Mai mult decât atât, nu există niciun studiu științific de impact care să arate efectele pozitive ale acestei măsuri, dimpotrivă, o logică elementară ne arată că tocmai închiderea magazinelor după ora 18.00 favorizează transmiterea virusului, în contextul în care va crește în mod evident gradul de aglomerare a magazinelor, întrucât oamenii vor fi nevoiți să meargă în magazine doar în intervalul disponibil prin „bunăvoința” autorităților.

Lipsa unor studii sau evaluări de specialitate cu privire la impactul măsurilor care se doresc a fi luate presupune că  autoritatea publică poate decide în mod discreționar, abuziv, măsuri aberante cu impact major însă asupra vieții și confortului cetățenilor.

Garanțiile împotriva arbitrariului rezidă în acțiunea conjugată a principiilor egalității și proporționalității. Astfel, măsurile adoptate prin actul administrativ atacat sunt arbitrare și din perspectiva caracterului discriminatoriu.

Nemotivarea actului nu permite aprecierea in concreto a legalității și oportunității măsurii, mai ales în contextul în care livrarea la domiciliu a cumpărăturilor din supermarket este posibilă după ora 18.00, deci există persoane care fac aceste cumpărături și după ora 18.00 însă contra cost.

În acest sens, vă rugăm să aveți în vedere că HG 348 prevede că, prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), în intervalul orar 18,00-5,00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu. Această măsură este evident discriminatorie întrucât impune practic unei populații și așa împovărate financiar după un an de pandemie să apeleze la acest serviciu contra cost iar, pe de altă parte, favorizează marile lanțuri de supermarket-uri care beneficiază de aceste servicii de livrare la domiciliu, în defavoarea micilor întreprinzători.

În speță, măsura luată are un caracter discriminatoriu în măsura în care, în lipsa unor justificări temeinice, prevederile hotărârii de guvern se aplică doar unor categorii de persoane, în timp ce altele sunt exceptate.

3. ACTUL ADMINISTRATIV A FOST ADOPTAT CU ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI TRANSPARENŢEI DECIZIONALE

La adoptarea HG 348 au fost încălcate prevederile art.7 din  Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precum și ale art.19 din Regulamentul  din 10 mai 2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării (adoptat prin HOTĂRÂRE nr. 561 din 10 mai 2009), precum și a Hotărârii nr. 1.361 din 27 septembrie 2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului.

Obligaţia de transparenţă este obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.

În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).

La publicarea anunţului, autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menţionându-se data primirii, persoana şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4). Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.”

În nota de fundamentare a actului normativ se menționează că Prezentul act normativ se încadrează în prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, care precizează că, în cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.

Considerăm că aceste dispoziții nu sunt incidente în cazul de față în contextul în care epidemia de COVID-19 durează de mai bine de 1 an, circumstanțele nu mai sunt excepționale, iar Guvernul folosește în mod abuziv și excesiv contextul epidemiologic pentru emiterea unor acte normative ilegale, care încalcă în mod vădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să admiteți cererea și să dispuneți anularea dispozițiilor HG 348/25.03.2021 prin care

a) se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 5,00-18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.

b) se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00-18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori.

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 1 și urm din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În probațiune, solicităm proba cu înscrisuri: copie Hotărârea de Guvern nr. 348/2021 pe care o atacăm, copie de pe Statutul Partidului Social Democrat și emiterea unei adrese către pârât pentru a comunica integral documentația care a stat la baza emiterii actului administrativ.

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT - PSD

Președinte Marcel - Ion Ciolacu

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.