Premium
Fostul primar al Sectorului 4, actual edil al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, ar putea fi audiat, miercuri, la Curtea de Apel București în dosarul în care a fost deja condamnat la opt ani de închisoare cu executare pentru tragedia petrecută la clubul Colectiv.
La ultimul termen de judecată instanța a stabilit că miercuri va audia o parte dintre inculpații din dosar, în speță și pe actual edil de la Sectorul 5.
Citește și: EXCLUSIV Fostul ministru Pintea IA CU ASALT specialiștii din DNA
Acesta va vorbi magistraților despre gradul său de implicare pe lanțul cauzal ce a condus la producerea incendiului care a curmat în total 65 de vieți și a distrus alte câteva sute.
La Tribunalul București, instanța care l-a condamnat, Piedone s-a delimitat de orice formă de vinovăție și a explicat că din punct de vedere administrativ el a procedat corect, la fel ca și funcționarii din subordinea sa.
Mai precis Piedone a invocat în fața magistratului Mihai Bălănescu de la Tribunalul București un pretins vid legislativ ce practic ar fi trebuit să îl exonereze de orice formă de răspundere în calitatea de sa de edil.
Cu toate acestea explicațiile primarului Piedone nu au avut relevanță pentru primul magistrat din dosar, care a stabilit o pedeapsă cu executare în regim de detenție de opt ani și șase luni.
În acest dosar Cristian Popescu Piedone a fost condamnat pentru presupusa comiterea a infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Citește și: BREAKING Fostul șef DIPI Gelu Oltean și 'prietena' sa, Vanessa, LUNGESC NEJUSTIFICAT dosarul 'Ayahuasca'
Decizia nu este definitivă iar dosarul se află în prezent pe rolul Curții de Apel București, instanță ce judecă apelurile declarate de toți cei condamnați în dosar, de procurori, dar și de numeroase părți vătămate.
Scenarii posibile și traseul dosarului
Faptul că a fost deja condamnat de o instanță nu echivalează la acest moment cu o condamnare definitivă. Mai precis Cristian Popescu Piedone, la fel ca și ceilalți inculpați condamnați deja în faza de fond a procesului penal Colectiv, se bucură în continuare conform legii, de prezumția de nevinovăție.
Cu toate acestea în faza apelului se pot întâmpla multe și totul în funcție de dibacitatea apărătorilor din dosar.
Scenariile posibile și credibile ar putea fi trei în acest caz și totul pornește de la cadrul limitativ în care pot judeca magistrații o cauză în faza apelului.
Procesul s-ar putea lungi pe toată durata mandatului
Un prim scenariu neutru pentru Piedone ar putea fi cel în care judecata până la decizia definitivă din acest dosar s-ar putea lungi pe toată durata celor patru ani de mandat la Sectorul 5.
Concret, ar fi scenariul în care pe fondul unor vicii în judecata inițială de la prima instanță, Tribunalul București, magistrații Curții ar decide casarea întregii sențințe penale și retrimiterea dosarului pentru rejudecare.
Este de amintit că până la prima decizie, din decembrie 2019, procesul a durat mai bine de trei ani. Cazul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului în 5 mai 2016 iar judecata cu toate particularitățile sale procedurale a durat până în decembrie 2019.
Astfel în cazul unei trimiteri la rejudecare a întregului proces durata ar putea fi cel puțin aceeași la faza de fond pentru că s/ar readministra integral toate probele la fel ca și în prima fază.
Citește și: BREAKING! OMERTA polițiștilor acuzați de TORTURĂ a fost SPARTĂ de colegii lor jandarmi
Scenariul pozitiv
Indiferent de cât s-ar putea lungi judecata în acest dosar scenariul pozitiv, cel puțin în cazul proaspătului primar Piedone, ar fi acela ca judecătorii să constate la final că acesta ar fi nevinovat de faptele pentru care este trimis în judecată de procurori și achitat definitiv.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, apărarea lui Piedone trebuie mai întâi să răstoarne complet probele anchetatorilor DNA și mai ales rațiunile judecătorului Mihai Bălănescu de la Tribunalul București, care le-a analizat pe parcursul judecății în faza de fond.
Este de amintit că Piedone a fost inclusiv audiat în mod direct de către judecător la Tribunal context în care a prezentat în detalii fine activitatea sa de la Sectorul 4 premergătoare dezastrului de la Colectiv.
Atunci Cristian Popescu Piedone a explicat instanței că nu înțelege de ce s-ar face vinovat chiar și indirect de tragedia de la club.
„Cristian Popescu Piedone: Domnule președinte. Îmi susțin declarațiile de la urmărire penală și cea dată la judecătorul de drepturi și libertăți.
Judecător: Vă considerați vinovat?
Cristian Popescu Piedone: Nu domnule judecător. Nu mă consider vinovat!”, au fost primele replici dintre Piedone și instanță. la momentul audierii la Tribunalul București.
Pentru varianta achitării judecătorii au la îndemână articolele 16 și 396 din Codul de Procedură Penală care reglementează cu claritate momentele când se poate dispune această soluție.
Articolul 16 prevede:
„Art. 16
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii”.
Articolul 396 este despre „rezolvarea acțiunii penale” și arată:
„(1) Instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.
(2) Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
(3) Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80-82 din Codul penal.
(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 83-90 din Codul penal.
(5) Achitarea inculpatului se pronunţă în cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).
(6) Încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).
(7) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de judecată pronunţă achitarea.
(8) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului penal.
(9) În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, faţă de inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune sau s-a dispus înlocuirea unei alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanţa dispune plata acesteia din cauţiune, potrivit dispoziţiilor art. 217.
(10) Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime”.
Scenariul negativ - Condamnat definitiv la o pedeapsă cu executare și încarcerat
Scenariul negativ este acela în care, indiferent de traseul urmat de dosar, judecătorii constată că probele anchetatorilor DNA dovedesc o infracțiune comisă de fostul edil al Sectorului 4 și îl condamnă definitiv pe acesta.
Citește și: Martorul lui Piedone MUSTRAT de instanţă în dosarul Colectiv
În raport de infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, abuzul în serviciu, dar și de gravitatea acesteia în raport de severitatea urmărilor, pedeapsa nu poate fi decât cu executare.
În această ipoteză Cristian Popescu Piedone ar fi încarcerat chiar în timpul proaspătului mandat oferit de alegători pentru el la Sectorul 5.
Judecata în faza apelului a început în 18 septembrie cu o amânare pentru toate părțile, pentru ca acestea să își pregătească temeinic apărările.
Cu toate acestea instanța precaută a stabilit orarul termenelor pentru ca procesul să nu fie lungit nejustificat.
„Stabileşte următoarele termene de judecată: 30 Septembrie 2020, ora 1400, Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 16 Octombrie 2020 1400, Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 28 Octombrie 2020 1400 , Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 13 Noiembrie 2020 1400 Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 25 Noiembrie 2020 1400 Sala E68 – ,,Istrate Micescu” Se vor cita părţile care nu au termen în cunoştinţă, prin agentul procedural al instanţei în situaţia în care domiciliază în Bucureşti şi prin intermediul poliţiei locale, potrivit art. 257 alin.(2) C.pr.pen.,dacă domiciliază în alte localităţi. Menţine delegaţiile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru apelanţii-intimaţi-inculpaţi, pe tot parcursul judecării cauzei. Dispune efectuarea de verificări în O.N.R.C. cu privire la situaţia apelantelor-intimate-inculpate S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. şi S.C. GOLDEN IDEAS FIREWORKS ARTISTS S.R.L. Se vor efectua verificări cu privire la partea civilă Marvin Nicodemus pentru a se stabili dacă are calitatea de intimat-parte civilă sau apelant-parte civilă şi dispune modificarea calităţii sale în cazul în care există o eroare în citativ. Dispune emiterea unei adrese către Baroul Bucureşti pentru a desemna un alt avocat din oficiu pentru apelanta-intimată-inculpată Ifociu Aurelia având în vedere că avocatul desemnat are calitatea de avocat ales pentru altă parte, existând interese contrarii. Pronunţată în ?edin?ă publică, azi, 18 Septembrie 2020.”, se arată în încheierea judecătorilor din 18 septembrie.
Anterior, în 6 iunie judecătorii au primit dosarul și au respins o cerere a procurorilor prin care cereau un termen rapid de debut al dezbaterilor. Magistrații au arătat că au nevoie de timp suficient pentru studierea întregului dosar și ale volumelor sale de urmărire penală.
„REZOLUŢIE – 03.06.2020-Respinge cererea formulata de PÎCCJ – DNA, de preschimbare a termenului de judecată, raportat la necesitatea studierii dosarului de către completul de judecată”, se arată în fișa dosarului de pe Portalul instanțelor de judecată.
