Premium
Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care s-a aflat, luni, la Timişoara, la deschiderea conferinţei Smart Diaspora a Universităţii de Vest, a afirmat că ne aflăm într-un moment de ruptură a istoriei mondiale şi, după un an de război în Ucraina, este momentul construirii în regim de urgenţă a unei viziuni româneşti în privinţa viitorului ţării noastre, relatează News.ro.
Constantinescu a amintit perioada 1996-2000 când a funcţionat un guvern academic şi a menţionat că ”după integrarea în NATO şi UE s-a considerat că odată cu garantarea independenţei, integrităţii, suveranităţii de către NATO şi asigurarea unui cadru de dezvoltare economică de către Uniunea Europeană, misiunea istorică a elitelor academice s-a încheiat”.
”Ca o persoană care s-a născut în anul în care a izbucnit Cel De-al Doilea Război Mondial, îmi dau foarte bine seama că ne aflăm într-un moment de ruptură a istoriei mondiale în ultimul secol. Primul a fost ordinea stabilită la sfârşitul Celui De-al Doilea Război Mondial, cel de-al doilea, încetarea Războiului Rece, prăbuşirea URSS şi lărgirea spaţiului libertăţii şi democraţiei în 1989-1991. Astăzi, la un an după invazia Rusiei în Ucraina, care a marcat întrarea într-un nou război rece mondial, a unui război regional, sângeros şi ameninţării unui război nuclear, nu ştim cum va fi lumea de mâine, ştim doar că nu va mai fi cum a fost. În aceste condiţii, suntem presaţi să construim în regim de urgenţă o viziune românească asupra viitorului ţării noastre, a Europei şi a lumii, în care va trăi generaţia Mileniului III”, a declarat Emil Constantinescu, în debutul discursului său la deschiderea conferinţei Smart Diaspora de la Timişoara.
Constantinescu a subliniat că Timişoara este cea care a deschis drumul spre libertatea României
”Daţi-mi voie să evoc o amintire personală care arată de ce Timişoara este locul potrivit pentru această dezbatere. Timişoara este cea care a deschis drumul spre libertate a României, un drum plătit cu sânge. Deschiderea balconului facultăţii de Geologie ca o tribună a elitelor universităţii, s-a lansat lupta pentru democratizarea României. După reprimarea sângeroasă a manifestaţiei pentru mineriadă, patru rectori ai universităţilor din Timişoara mi-au trimis o scrisoare de sprijin, la care au aderat personalităţi academice şi culturale din toată România, prin care a luat naştere solidaritatea universitară şi apoi Alianţa Civică. Când Convenţia Democratică s-a angajat în 1992 în lupta politică, am deschis campania prezidenţială şi parlamentară la Tmişoara. În 1995 am lansat la Timişoara apelul integrării elitelor în administraţie. La 16 decembrie 1996, am venit la Timişoara pentru a le mulţumi celor care reuşiseră să transforme în realitate sloganul Azi la Timişoara, mâine în toată ţara”, a mai spus fostul preşedinte.
"Guvernul academic"
”Între 1996 şi 2000 a funcţionat, cu câteva excepţii, un guvern academic, format din rectori, decani, directori de institute ale academiei. La Administraţia Prezidenţială, constituită după aceleaşi criterii de excelenţă, alături de personalităţi din ţară şi din diaspora, au fost incluşi tineri cercetători din ţară şi din străinătate care după terminarea mandatului au continuat cariere strălucite în fiecare domeniu. Aşa s-a câştigat respectul partenerilor internaţionali şi s-au pus bazele integrării României în NATO şi în UE şi a reformelor economice şi sociale care au schimbat faţa României. Din păcate, după integrarea în NATO şi UE s-a considerat că odată cu garantarea independenţei, integrităţii, suveranităţii de către NATO şi asigurarea unui cadru de dezvoltare economică de către Uniunea Europeană, misiunea istorică a elitelor academice s-a încheiat”, a subliniat Constantinescu.
Fostul președinte este de părere că este nevoie de o viziune pe termen lung şi de o strategie naţională coerentă.
”Acum, când lumea se schimbă în mod primejdios, avem nevoie de o viziune pe termen lung şi de o strategie naţională coerentă pe termen mediu. Oricât de bune intenţii ar exista, ele nu pot veni numai de-o parte a mediului de afaceri sau de partea mediului politic. Este momentul asumării responsabilităţii civice de către mediul academic, în faţa unor provocări majore, precum inteligenţa artificială, robotizarea, asigurarea rezervelor de minerale critice şi strategice şi mai ales apărarea valorilor culturale şi morale puse în pericol. Nu mai este vorba acum de o participare directă în politică şi administraţie pentru că există cadre, ci de realizare prin viziuni şi strategii ca un fundament al programelor guvernamentale. Am intrat la 17 ani în universitate şi cu excepţia a patru ani am lucrat numai în cercetarea ştiinţifică. Ştiu cât de greu e să îţi părăresţi, chiar şi pentru puţin timp munca de cercetare, dar criza actuală, fac un apel celor aflaţi acum la Timişoara, în ţară sau în afara ei, să acţioneze solidar. Vreau să fiu clar, când vorbesc de un program naţional românesc, îl văd numai în cadrul UE şi NATO. România poate oferi idei şi soluţii UE şi NATO valorificând experienţa Europei Centrale şi de Est din ultimele 3 decenii”, a mai adăugat Emil Constantinescu.
„România nu poate deveni o mare putere militară”
De asemenea, fostul preşedinte al României a subliniat, în finalul discursului său că România nu poate deveni o mare putere militară, dar poate deveni o putere economică.
”România nu poate deveni o mare putere militară, deşi creşterea capacităţii defensive nu poate fi neglijată. România poate deveni o putere economică printr-o inteligenţă, valorificarea resurselor naturale. Dacă vom fi capabili să punem sub culorile României realizările ştiinţifice şi culturale personale ale românilor în cele mai avansate ţări ale lumii, vom putea dovedi că suntem chiar în acest moment o putere ştiinţifică şi culturală pe plan mondial. Faptul că ne aflăm la Timişoara, în acest moment Capitală Europeană a Culturii e un bun prilej de afirmare a unei solidarităţi intelectuale româneşti”, a conchis fostul şef al statului.
