Experţii FMI şi ai Comisiei Europene au ajuns la Guvern

Guvernul va negocia cu expertii FMI si CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând sa fie utilizat exclusiv pentru armata si co-finantare, dar si la acest nivel sunt necesare masuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli, scrie Mediafax.

Tinta de deficit bugetar stabilita pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat sa îl atinga în 2015.

Potrivit mai multor surse, simularile realizate în acest moment la Ministerul Finantelor Publice vizeaza reducerea cheltuielilor prin taieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut ca expertii FMI si CE ar accepta o proiectie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniara cu estimarea de crestere economica nominala.

Atât Consiliul Fiscal, cât si experti din Ministerul Finantelor estimeaza ca este nevoie de o ajustare de cel putin 15 milliarde lei, iar daca se elimina cheltuielile de aparare si co-finantare este vorba de o gaura de acoperit de minim 10 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finantelor sa faca simulari în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorala ca taxele si impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Anterior campaniei elctorale, Finantele analizau o serie de masuri privind majorarea unor impozite care sa ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.

În urma cu doua saptamâni, MEDIAFAX a publicat un document care contine mai multe propuneri de masuri fiscale, elaborat de Ministerul Finantelor Publice (MFP) - ministrul delegat pentru Buget, în care se precizeaza ca una dintre acestea ar fi cresterea impozitelor locale pe terenuri si imobile cu 25%, o majorare similara urmând sa fie aplicata din 2016.

De asemenea, documentul mentiona posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% si 35%).

Finantele trebuie sa acopere în principal gauri bugetare care vin din masurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an si care au dus si la suspendarea acordului cu FMI si CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adauga alte masuri promise în perioada electorala, printre care majorari de pensii si salarii peste indexarea cu rata inflatiei.

Pâna în prezent Finantele au anuntat doar ca accizele exprimate exclusiv în lei si înghetate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în urmatorii ani cu rata anuala a inflatiei calculata la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finantelor au declarat pentru MEDIAFAX ca o decizie finala privind indexarea accizelor cu rata inflatiei si pentru 2015 va fi adoptata abia dupa discutiile cu FMI si CE.

Indicatii despre intentiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat ca Executivul vrea sa ceara derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apararea de circa 0,3% din PIB si o parte din cofinantarile necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX ca saptamâna trecuta Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe aceasta tema cu comisarul european pentru Afaceri Economice ?i Financiare, Pierre Moscovici.

Întrucât executia bugetara din acest an a fost tinuta foarte strâns, în principal pe partea de investitii publice, Finantele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel ca Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetara pentru plata unor beneficii salariale câstigate în justitie si a unor obligatii ale ANRP.

Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, transa aferenta anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despagubirilor stabilite în sarcina Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unitati afalte sub administrarea primariilor.

Aceasta rectificare nu ajuta însa constructia bugetara pentru anul 2015, întrucât tintele convenite cu FMI si Comisia Europeana vizeaza deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câstigate si au devenit o obligatie certa pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investitii pentru 2015 creste deficitul pe ESA si va pune presiuni suplimentare pentru ajustari structurale, pentru ca România sa atinga angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

"Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blana. Sunt angajamente, sunt co-finantari care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finantare de 15 miliarde lei pentru a-si atinge tintele. Altfel, sunt bani pierduti de la UE. Pe toata legislatia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE", au mai spus pentru MEDIAFAX surse din MFP.

Pe de alta parte, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a afirmat ca propriile calcule, care indica pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, difera de prognoza Comisiei Europene si estimarile autoritatilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial pâna în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Potrivit primelor estimari realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finantare ar trebui sa se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini tintele de absorbtie a fondurilor europenesi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exercitiul financiar 2007-2014.

Sursele citate au precizat însa pentru MEDAFAX ca sunt putine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar daca se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu institutiile internationale.

Cea mai simpla masura cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, asa cum au propus initial expertii FMI si CE.

În materia accizelor, desi banca centrala nu vede un impact din calendarul de armonizare în 2015, Finantele au analizat impactul bugetar si asupra pietei prin majorarea accizelor la bere si vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piata este foarte înalta tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice dupa data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comuna FMI si CE, care va veni marti, 2 decembrie, la Bucuresti strict pentru discutii pe aceasta problematica.