Premium
Premierul României, Florin Cîțu, a decis să-l demită pe șefului Achizițiilor Publice, Eugen Cojoacă, la doar o lună de la numire.
Înlocuirea președintelui Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP), subiect despre care publicația de specialitate Club Feroviar a relatat zilele trecute în exclusivitate, a avut loc în urma unei scrisori oficiale adresate de către acesta premierului Florin Cîțu cu doar o zi înainte de destituirea sa. Cojoacă a refuzat să se supună orbește, atrâgând atenția premierului asupra unor riscuri. Club Feroviar a intrat în posesia corespondenței oficiale care l-a iritat pe Florin Cîțu atât de mult. Adresa trimisă premierului de către ANAP nu este una irevențioasă, ci conține o trecere în revistă a riscurilor și problemelor pe care le-ar avea România dacă ar pune în practică o modificare a legislației achizițiilor publice, în sensul excluderii companiilor provenite din state terțe la licitațiile curente, dar și viitoare.
Scrisoarea vine după ce la finele lunii ianuarie, Ministerul Transporturilor, prin semnătura secretarului de stat Horațiu Lucian Cosma, un inginer IT numit în funcție de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și el inginer IT, a solicitat ANAP o linie și mai dură față de participarea companilor din state terțe la licitații.
Dacă în prima formă de la jumătatea lunii trecute era prevăzută posibilitatea ca o autoritate contractantă să facă anumite excepții, în ultima variantă excepțiile nu mai erau posibile. Practic, orice autoritate contractantă era obligată să excludă companile din state terțe indiferent de circumstanțe. Cu orice riscuri.
Potrivit ultimei propuneri a Ministerului Transporturilor, singurele țări terțe acceptate la licitații, ar urma să fie cele care au semnat un acord privind Achizițiile Publice cu UE, cele în curs de aderare la UE sau cele care au acorduri bilaterale sau multilaterale cu UE în domeniu.
Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit
Care este miza. Explicația tergiversărilor lui Gigi Gavrilă
Modificările au loc în contextul în care companiile chineze participă la licitații de miliarde de euro pentru achiziții de material rulant și realizarea unor lucrări de infrastructură. Pe zona feroviară, compania chineză CRRC, asociată cu Astra Vagoane Arad, a depus o ofertă pentru livrarea a 40-80 de trenuri electrice regionale către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Tot asocierea este interesată de o altă importantă licitație, cea pentru 20-40 de trenuri electrice inter-regionale, tot la ARF. Deși sunt mai multe decizii ale CNSC și instanțelor de judecată favorabile CRRC, ARF trenează punerea acestora în aplicare, așteptând probabil intrarea modificărilor menționate la achizițiile publice în vigoare. Cu toate acestea, șeful ARF, Gigi Gavrilă a rămas în funcție, fapt care poate indica totalul acord al Guvernului față de politica acestuia de tergiversare a licitațiilor.
Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: 'Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!'
Propunere românească de un radicalism desăvârșit
În urma solicitării Ministerului Transporturilor, ANAP a decis să se adreseze (din nou) Comisiei Europene pentru a obține opinia acesteia. Comisia Europeană a informat ANAP:
- propunerile sunt în limitele legislației achizițiilor publice, însă nu este exclusă necesitatea unor evaluări juridice extinse, dincolo de Directive.
- România trebuie să dea dovadă de „un anumit grad de flexibilitate privind acceptarea ofertanților”
- trebuie acceptate țările care au semnate acorduri internaționale în urma cărora UE e obligată să asigure acces la piață. Acest ultim caz nici măcar nu fusese luat în calcul de către șefii Ministerului Transporturilor. (Este grăitor faptul că rigizii funcționari ai Comisiei Europene sfătuiesc România să fie mai flexibilă).
Aplicarea modificărilor inclusiv la procedurile curente ridică probleme de legalitate. Toate aceste lucruri sunt doar opinii ale DG GROW, decizia finală fiind a Curții Europene de Justiție.
România mai curajoasă decât Franța. Grecia, singura țară UE care a blocat companiile din țări terțe, cu „dedicație” Turcia
În adresa trimisă premierului Cîțu, șeful ANAP observa faptul că inclusiv Franța nu a avut curajul de a adopta de una singură măsuri de respingere a companiilor provenite din state terțe, deși pare deranjată. În loc să îi modifice legislația de una singură, cum vrea România să facă, Franța cere o „consolidare la nivel european cu măsuri și orientări privind operaționalizarea posibilităților de a exclude ofertanții din țări terțe în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii Europene”. ANAP atenționează că Franța nu și-a asumat modificarea legislației naționale anterior modificării cadrului normativ european (după cum vrea să facă Guvernul Florin Cîțu). Într-o notă adresată ANAP, Direcția de Comerț Exterior informează că Franța este în căutarea statelor europene care să i se alăture la promovarea legislației anti țări terțe și avertizează că odată astfel de măsuri adoptate, există posibilitatea adoptării unor măsuri de retorsiune de către China.
De ce este o idee proastă
În adresa trimisă premierului, Eugen Cojocea nu respinge direct solicitările Guvernului, dar avertizeză:
trebuie efectuate evaluări juridice extinse dincolo de legislația achizițiilor. Sunt necesare analize privind schimburile comerciale externe.
Curtea de Justiție a UE nu are decizii pe tema interzicerii participării companiilor din state membre și există riscul chemării în judecată a României cu adoptarea unor sancțiuni pecuniare importante împotriva noastră.
Există zone în care statele terțe au exclusivități, gen ventilatoarele medicale, măștile medicale. Un blocaj la achiziția acestora din state terțe ar fi dramatic în contextul actualei pandemii.
Excluderea companiilor din licitațiile curente contravine normelor de drept comun. E o practică uzuală ca modificările să privească procedurile aflate în faza anunțului de intenție.
Citește și: Europenii pot mânca viermi în siguranță! UE a aprobat utilizarea lor: pot fi puși chiar și în pâine
Chiar adoptată o legislație precum cea dorită de Guvern, nu există protecție împotriva companiilor din state terțe. Aceastea pot înființa societăți mixte în România, filiale caz în care participarea nu ar putea fi interzisă nici pe baza noilor modificări (adică exact ce a cerut China companiilor din alte state pentru a le accepta pe teritoriul ei).
Documentele deținute de Club Feroviar demonstrează că în luna scursă de la numirea sa, Eugen Cojoacă a purtat o întreagă corespondență cu Ministerul Economiei, DG GROW, Ministerul Transporturilor, Ambasadorul României pe lângă CE, corespondență destinată clarificării problemei. Potrivit DG GROW dintre toate țările UE, Grecia este singura ce are prevederi în legislație privind participarea la licitații a firmelor din țări terțe. Aceasta a adoptat o astfel de legislație, nu atât impotriva companiilor chineze, foarte active în Grecia, cât împotriva companiilor turce.
CNAIR se plânge de participare agresivă
Pe zona de infrastructură rutieră, Club Feroviar deține documente ce arată că CNAIR s-a plâns în mod oficial de numărul mare de companii chineze și turce participante la licitații. „CNAIR se confruntă cu o participare agresivă a ofertanților din afara UE, precum Republica Chineză sau Turcia”, se plângea conducerea companiei de stat către Reprezentantul României la CE, Luminița Odobescu. CNAIR dădea chiar exemple de contracte încheiate deja cu firme chineze sau unde chinezii s-au clasat pe primul loc. „Vă rugăm să ne informați dacă România, ca stat membru al UE pentru a combate valul de participanți din Republica Populară Chineză, poate să impună anumite restricții privind participarea ofertanților din cadrul țărilor non-UE la licitațiile cu fonduri europene nerambursabile astfel încât să fie incurajată participarea cu precădere a agenților economici din statele Uniunii Europene și/sau Europa”, scria conducerea CNAIR Luminiței Odobescu.
În toată această dezbatere poate fi de înțeles dorința entităților europene de a exclude din licitații companiile provenite din țări terțe în care participarea firmelor europene este interzisă sau îngreunată artificial, în favoarea companiilor locale.
