DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Gelu Voican Voiculescu, dezvăluiri din culisele Revoluției: care erau opțiunile reale în 1989

stiripesurse.ro
Gelu Voican Voiculescu

lex Mihai Stoenescu a dezvăluit în volumul “Cronologia evenimentelor din decembrie 1989” că înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la conducerea României a fost hotărâtă la întâlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta, contrazicând documente și declarații care au infirmat existența unor astfel de discuții.

Citește și: Adrian Năstase îndeamnă PSD să declanșeze RĂZBOIUL TOTAL împotriva lui Klaus Iohannis

Fost vicepremier și membru CFSN, Gelu Voican Voiculescu a afirmat într-un interviu ce face parte dintr-un proiect mai amplu privind Revoluția că România se afla într-o situație specială și avea de ales între două rele, informează Mediafax.

“M-ați întrebat de ’89. Trebuie să particularizăm puțin analiza, remarcând că noi eram într-o situație specială, până atunci, pentru noi alternativă nu era ca în restul țărilor, comunismul sau libertatea, la noi era Ceauşescu sau rușii. Și atunci orice tentativă de a-l înlătura pe Ceauşescu deschidea posibilitatea ca să vină în fruntea partidului un om al rușilor. Ei, sentimentul ăsta, de demnitate națională, ne-a făcut să îi înghițim lui Ceauşescu toate teribilismele dictatoriale, spunând că noi toți spuneam măcar ne stăpânește unu de-al nostru, nu un om al rușilor. El a sesizat această particularitate a situației romanești și a exploatat-o din plin, jucând pe coarda sensibilă a naționalismului nostru. Se vorbește de comunism naționalism, e o contradicție în termeni, comunismul e prin excelență internaționalism, naționalismul nu e compatibil cu comunismul, dar, mă rog, în lipsa unor termeni adecvați, se formulează tot felul de împerecheri nefericite de cuvinte. Practic, România asistase la căderea regimurilor din lagărul socialist și mai rămăsesem noi și Albania”, a declarat Gelu Voican Voiculescu.

Ceaușescu, înlăturat la pachet cu Noriega

În cartea sa, “Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”, istoricul Alex Mihai Stoenescu scrie că Serviciul de Securitate românesc a aflat despre hotărârea luată de președintele SUA, George H.W. Bush și liderul sovietic Mihail Gorbaciov la întâlnirea de la Malta privind înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, dintr-o sursă primară și demnă de încredere, fapt ce denotă profesionalismul la care ajunsese serviciul de informații românesc, dacă avea o sursă la o astfel de întâlnire.

În seara zilei de 3 decembrie 1989, o sursă directă și sigură, cetățean străin cu acces la informatia primară, a transmis legăturii sale din Securitate mesajul că, la Malta, Gorbaciov și Bush au hotărât înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, simultan cu a dictatorului Noriega din Panama. După ora 22.00, în aceași seară de 3 decembrie, generalul Iulian Vlad îl informează pe Nicolae Ceaușescu asupra deciziilor luate de liderii SUA și URSS la Conferința de la Malta.

Ca urmare, generalul Vlad s-a deplasat de urgență într-o locație specială pentru verifica a personal informatia. Sursa a confirmat datele înțelegerii de la Malta si a furnizat alte câteva amănunte. Ca urmare a acestei întalniri, dar și pe baza informațiilor obținute din rețeaua care acționa în anturajul întâlnirii de la Malta, șeful Departamentului Securității Statului a întocmit două note cu caracter ultrasecret.

Conform primei note, „în cursul discuțiilor din Malta, secretarul general al PCUS, Mihail Gorbaciov, și președintele american George Bush au hotărât înlăturarea regimului socialist din România”. 
Cea de-a doua notă dezvăluia o înțelegere între cei doi lideri privind intervenția în Panama.

„Cu ocazia convorbirilor de la Malta între secretarul general al PCUS, Mihail Gorbaciov, si presedintele american, George Bush s-a convenit intervenția militară a Statelor Unite în Panama”, se arată în notă.

Într-o postare pe blogul personal din 2009, fostul președinte Ion Iliescu respinge teoria că, la Malta, Bush și Gorbaciov ar fi decis înlăturarea lui Ceaușescu.

“În cartea sa, tradusă în limba franceză, () Gorbaciov se referă pe larg la întâlnirea sa de la Malta cu presedintele Bush. În dialogul lor nu există nicio referire la situația din România; si nici schimbările din alte state nu formează obiectul dialogului lor. Gorbaciov se referă doar la preocuparea sa pentru promovarea programului său de reformă în URSS (Perestroika) și abordează cu interlocutorul său relațiile bilaterale, preocuparea pentru destinderea politică internațională și deci, măsurile comune de limitare ale programelor de înarmare.

Așa încât, toate speculațiile că la Malta pentru promovarea schimbrilor din țările central-europene și , sunt simple speculații, fără temei. Occidentalii, toti, cu toate serviciile lor de spionaj, au fost, literalmente, surprinși de schimbările rapide produse în a doua parte a anului 1989, inclusiv de prăbușirea regimului lui Ceaușescu”, afirmă Ion Iliescu într-o postare-răspuns, din 29 decembrie 2009.

Revoluția și teoriile conspirației

Pe de altă parte, portalulrevoluției.ro, găzduiește un studiu al publicistei și eseistei Ruxandra Cesereanu dedicat teoriilor „conspirationiste“ privind Revoluția din decembrie 1989. Autoarea inventariază un număr mare de volume „de gen“, autorii ilustrind o prodigioasa fantezie a combinatiilor de culise, a interventiilor unui numar ilimitat de servicii secrete etc. etc. – pe scurt, o veritabilă patologie a „scenaritei“ pe tema prăbușirii regimului comunist…

Ruxandra Cesereanu subliniază că deși aceste teorii nu exclud ideea de revoltă-revoluție, aceasta este secundară conspirației, care înglobează și înghite revoluția, distrugând-o și ruinând-o. Autoarea prezintă tezele legate de teoria complotului în ordinea cronologică în care au fost publicate mărturiile și analizele respective, pe unele dintre ele considerându-le “abracadabrante si apocaliptice”. Redăm fragmente din acest studiu postat pe portalulrevolutiei.ro.

Ceaușescu susținea teoria complotului extern

“Primul care a susținut varianta complotului extern, chiar în timpul Revoluței, a fost Nicolae Ceaușescu. În toate intervențiile sale de până în 22 decembrie, el a susținut teoria unui complot extern, a și a serviciilor de spionaj străine, din Ungaria (în mod special), dar si din URSS (și din alte țări foste comuniste, care, între timp, adoptaseră un regim democratic) sau din Occident (SUA, în mod special); un alt termen folosit în acuzele sale este acela de „acțiuni teroriste“ ale presupușilor complotiști străini.

Obsesia sa era, însă, un complot urzit de Ungaria (…). Din stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și din aparițiile televizate ale lui Ceaușescu rezulta felul tendențios in care dictatorul credita amestecul spionilor străini (în speță, maghiari) în treburile interne ale României, care ar fi amenințat prin actiunile lor integritatea teritorială a țării; nu este clar dacă Ceausescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că poporul român (timișorenii, bucureștenii etc.) se revoltase împotriva lui.

Cum dictatorul se afla, în ultima fază a regimului său, în paranoia naționalismului furibund, cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una dintre formulele predilecte ale dictatorului de a acuza sau ; în timp ce Occidentul era catalogat ca fiind reprezentat în complot de ). Deși nu face referință directă la KGB, Ceaușescu acuză limpede un amestec al URSS, fiindu-i cunoscut chiar și lui faptul că Mihail Gorbaciov nu îl agrea între liderii est-comuniști, considerându-l neostalinist și aratându-se adesea iritat de prestația retrogradă a lui Ceaușescu în cadrul tendinței reformatoare a celorlalte țări comuniste. De vină pentru tulburările timișorene erau, deci, în opinia lui Ceausescu, străinii (id est ungurii, maghiarii) infiltrați pe teritoriul românesc, apartenența etnică a pastorului reformat László Tökes constituind un pretext potrivit pentru a invada România, consideră dictatorul.

Radu Portocală: creierul loviturii de stat din România a fost Moscova

Radu Portocală, în volumul (în românește de Ioana Cantacuzino, Agora Timișoreană și Editura Continent, 1991), pornește de la premisa că revoluția română a fost un amestec de fals și real, mai exact un , România fiind de multă vreme un laborator pentru experiențele politice sovietice (încă din 1944, se presupune). Dacă francezii au privit la început cu patimă și simpatie revoluția română, întrucât vedeau și proiectau în aceasta o reeditare a revoluției franceze (care aniversa 200 de ani în 1989), dezamăgirea lor a fost uriașă atunci când și-au dat seama că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat instrumentată de URSS.

Conform tezei lui Radu Portocală, creierul loviturii de stat din România a fost Moscova (respectiv, Mihail Gorbaciov), conspirația internă (a românilor) fiind doar simbolică. Autorul francez de origine română consideră că Gorbaciov a inițiat procesul politic al prăbușirii lui Ceaușescu încă din 1987, după revolta muncitorilor de la Brașov, care a indicat limpede că și în România este posibilă o schimbare politică reformatoare. Așa încât, din 1987, Moscova creează în România structura unei dizidențe la nivelul nomenclaturii, prin vechi aparatciki căzuți în dizgrația lui Ceaușescu; acestia sunt încurajați să trimită scrisori publice de protest în străinătate, în aceste scrisori fiind criticat Ceaușescu, dar nu comunismul. Încă dinainte de 1987 exista, însă, o facțiune a Securității (subordonată KGB-ului) care începe să lanseze (din 1985) zvonul Ion Iliescu, apt să scoată România din impasul regimului ceaușist; astfel ar fi fost modelată treptat opinia publică, din 1987 mai intens și mai amplu; posturile occidentale de radio, la rândul lor, prin emisiunile în limba română, încep să îi pregătească pe români pentru o posibilă schimbare de regim”, se arată în studiul citat.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.