Premium
Pentru România extinderea UE este un aspect important al Preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene şi trebuie să ne asigurăm că în timpul acestui mandat fiecare ţară candidată va face progrese, a declarat luni ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, potrivit Agerpres.
Ministrul a precizat că marţi, în cea de-a doua zi a reuniunii informale a miniştrilor şi a secretarilor de stat pentru afaceri europene (reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale), discuţia se va referi la cadrul financiar multianual, agenda strategică şi a subliniat că "lărgirea UE e inclusă în ambele şi face parte din viitorul Europei".
"Şi nu ar trebui să uităm că în aceste vremuri, când vorbim atât de des despre Brexit şi despre ţări care părăsesc Uniunea Europeană, e reconfortant că avem ţări care vor să se alăture Uniunii Europene şi nu doar că vor, dar sunt pregătite să facă atât de multe, şi aici vorbesc şi despre eforturile pe care celelalte ţări candidate le-au făcut în drumul reformei. Nu ar trebui să uităm faptul că lărgirea UE ar trebui făcută pe o bază meritocrată, conform benchmarkurilor expuse. E un proces crucial, care va aduce stabilitate în zona Balcanilor şi de aceea este atât de important pentru România", a subliniat Ciamba.
Reprezentanţii ţărilor candidate la UE au punctat importanţa extinderii Uniunii în regiunea Balcanilor.
Viceprim-ministrul pentru afaceri europene al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, a salutat iniţiativa Preşedinţiei române de reunire a ţărilor candidate şi a subliniat, totodată, importanţa Summitului de la Sibiu.
"Summitul de la Sibiu va fi cel mai important eveniment pentru viitorul Europei. Avem o oportunitate minunată în a împărtăşi viziunea noastră de a avea o Uniune puternică şi spre progres, care va include ţările din Balcani, ceea ce va reprezenta o garanţie pentru stabilitatea, siguranţa şi creşterea economică a continentului nostru", a spus Bujar Osmani.
El a adăugat că în contextul în care Marea Britanie părăseşte UE, renaşterea spiritului european vine dintr-o altă parte a continentului, "pe măsură ce Balcanii se transformă, acceptând reglementate valori şi standarde europene, arătând care este puterea transformativă a ideilor europene, reafirmând atractivitatea Uniunii Europene, pavând astfel calea pentru o Europă mai stabilă, mai sigură şi mai prosperă".
Ministrul pentru integrarea europeană al Serbiei, Jandranka Joksimovic, a afirmat la rândul său: "Serbia este o ţară candidat care este menţionată ca un portdrapel al acestui proces de mărire. Noi, în Serbia, credem că lărgirea UE este un element extrem de dorit în ţările candidate, cu efecte pozitive în eficienţa UE. (...) De aceea noi vrem să împărtăşim cu statele membre ale UE aşteptările noastre. Noi, în Serbia, ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să înceapă să discute cu o singură voce despre viitorul lărgirii UE. Astfel, noi, ca ţară candidat, ne putem pregăti o agendă de reformă realistă şi să gestionăm cât mai bine aşteptările poporului nostru. Noi considerăm că este şi în interesul, cel mai probabil, al UE, dar şi al nostru, ca ţară candidat".
Negociatorul-şef al Muntenegrului pentru aderarea la UE, Aleksandr Drljevic, a punctat faptul că în ciuda tuturor provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, politica de extindere va reprezenta "principalul focus al UE şi al statelor membre".
Oficialul muntenegrean a subliniat că, totodată, este foarte important că ţările din Balcanii de Vest transmit către UE mesaje "din ce în ce mai pozitive", care arată că această regiune are perspective europene şi un viitor european, referindu-se la soluţia convenită între Grecia şi Republica Macedonia de Nord.
Ministrul adjunct al afacerilor externe al Turciei, Faruk Kaymakci, a subliniat că politica de extindere este cea mai de succes politică a Uniunii Europene şi a reamintit că ţara sa este cel mai vechi candidat la UE, încă din 1999. "Şi în ciuda politizării procesului de accedere al Turciei, Turcia îşi menţine încă angajamentul de a intra în UE", a spus el.
Kaymakci a menţionat că atunci când Turcia a fost tratată corect, a reuşit să deschidă repede noi capitole de negociere. El a adăugat că procesul de accedere a Turciei la UE pare a fi unul dintre cele mai dificile, dar a susţinut că atunci când Turcia va îndeplini criteriile de aderare, va fi membrul cu cel mai mare beneficiu pentru UE, având în vedere potenţialul pe care îl are în sud-estul Europei.
Turcia nu vrea să fie o povară pentru Uniune, ci să ajute Uniunea să evolueze, a mai declarat ministrul adjunct de externe turc, referindu-se, printre altele, la combaterea migraţiei ilegale şi lupta împotriva terorismului.
"Dacă Turcia era membru al UE din 2003, nu cred că războiul din Irak s-ar mai fi desfăşurat. Dacă eram în 2010 membru al UE, cred că am fi putut preveni criza siriană să ajungă până-n punctul în care a ajuns azi", a spus ministrul turc.
Ministrul adjunct pentru Europa şi afaceri externe al Albaniei, Sokol Dedja, a subliniat, la rândul său, că lărgirea UE reprezintă un element important şi a adăugat că ţara sa aşteaptă decizia privind deschiderea discuţiilor de negociere, pe care a caracterizat-o ca o etapă dificilă, dar care se bazează pe o evaluare obiectivă a îndeplinirii condiţiile Uniunii
