Premium
La inițiativa Ministerului Justiției, Executivul a adoptat în ședința din data de 30.03.2022 Hotărârea privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, informează Guvernul României într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, strategia are drept scop modernizarea sistemului judiciar și asigurarea implementării recomandărilor formulate de Comisia Europeană exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, a obiectivelor din cadrul Programului de Guvernare 2021-2024, precum și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (Componenta C14. Buna guvernanță, jalon 421).
Analiza datelor și informațiilor în procesul de fundamentare a noii Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 a permis identificarea a trei direcții de acțiune ce necesită intervenție strategică:
1) independența, calitatea și eficiența actului de justiției,
2) accesul la justiție
3) corupția și criminalitatea organizată.
Fiecare dintre aceste trei direcții de intervenție cuprinde obiective strategice structurate pe doi piloni, pilonul I, ce vizează politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept, și pilonul al II-lea, ce include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.
Principalele direcții de intervenție preconizate a avea loc prin implementarea prezentei strategii:
A. Independența, calitatea și eficiența actului de justiției
- Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia (accelerarea procedurilor interne de lucru și scurtarea termenelor de judecată; punerea în acord a „legilor justiției” cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția; eliminarea inechităților în domeniul salarizării magistraților și acordării pensiilor de serviciu; modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi a altor categorii de personal din instanţe şi parchete);
- Transformarea digitală a sistemului judiciar (generalizarea utilizării documentelor electronice; întărirea interoperabilității și securității cibernetice; dezvoltarea guvernanței IT; modernizarea infrastructurii IT de la nivel local; realizarea și operaționalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar; interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU; dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată; finalizarea extinderii RMS – Resource Management System la nivelul MJ și al instanțelor);
- Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ (formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal; echilibrarea schemelor de personal);
- Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești (definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părţilor interesate (ex. cetăţeni/justiţiabili/avocaţi etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție, și a unui mecanism integrat instanţe-CSM-MJ de sesizare/colectare-analiză/soluţionare a problemelor/ situaţiilor cu care se confruntă instanţele);
- Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate/ a ÎCCJ/ a PÎCCJ și instituțiilor subordonate/ a MJ și instituțiilor subordonate (asigurarea unei sediu ÎCCJ necesar desfășurării activității în condiții optime; actualizarea cadrului normativ privind competențele al ÎCCJ; amenajarea şi dotarea unei camere de date (Data Room) a PÎCCJ; îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP; continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC).
B. Accesul la justiție
- Extinderea accesului cetăţenilor la justiţie, precum și la asistență judiciară (Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru; optimizarea accesului la ajutorul public judiciar; elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului; relansarea proiectului Educația juridică în școli; îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde; finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării proiectării complete și realizării lucrărilor de construcții și de instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, inclusiv ratificarea acestora prin lege; elaborarea unei strategii pentru digitalizarea arhivei fizice; asigurarea unei standardizări a informațiilor puse la dispoziția justițiabililor; amenajarea și dotarea spațiilor de la nivelul instanțelor, la nevoile persoanelor cu dizabilități; dotarea instanțelor și parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezența agresorilor).
C. Corupția și criminalitatea organizată
- Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității (punerea în acord a dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituției; consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor; asigurarea resurselor materiale și umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT; îmbunătățirea cadrului legal şi instituțional privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu; creșterea capacității administrative și logistice a ANABI).
Prin adoptarea acestei strategii, Ministerul Justiției și-a atins toate țintele pentru T1 în cadrul PNRR, precum și toate țintele de etapă din Programul de Guvernare.
