Premium
Cât te costă un scaun de președinte de Consiliu Județean? Depinde de majoritatea pe care o ai. Sau pe care nu o ai, dar o dorești. Cu cât o dorești mai abitir, cu atât prețul cerut de partidele mici crește. Iar nota de plată pe care conducerea PNL este dispusă să o plătească pentru a recupera acest handicap este destul de mare și se numără în posturi de vicepreședinți de CJ-uri, dar mai ales în funcții de viceprimari la nivelul orașelor și comunelor cu bani grei în buget, adevărata miză pentru formațiunile politici mici, dar cu ambiții mari.
Vezi și: Încep luptele și în PSD. Ce anunță atacul lui Dragnea la Ponta
PSD are singur majoritatea necesară impunerii preşedintelui de CJ în 14 județe: Argeş, Bistriţa, Buzău, Botoşani, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Vaslui şi Vrancea. Președintele Liviu Dragnea a anunțat deja că va oferi câte un post de vice de CJ celor de la ALDE chiar și în județele în care alianța PSD cu acest partid nu av fi suficientă pentru a asigura majoritatea.
Cel mai bun rezultat al PNL din ultimii 26 de ani (potrivit copreşedinţilor partidului) nu se reflectă şi în configuraţia noilor consilii judeţene. Deşi au susţinut alegerea preşedinţilor de CJ-uri indirect, prin votul consilierilor, liberalii sunt puternic dezavantajaţi de acest sistem, ei făcând majorităţi prin propriile forțe în doar trei judeţe: Alba, Arad și Suceava. În celelalte, numărul de consilieri județeni obținut îi silește să iasă la pețit după alianțe locale.
Tocmai acest lucru îi face mai disperați și la mila formațiunilor politice mici, care au câștigat câteva locuri de consilieri județeni, esențiali însă în jocul politic al majorităților locale. Pentru actualul secretar general al partidului, Ilie Bolojan sarcina de a coordona aceste negocieri locale este complicată cu cât chiar la el acasă nu dispuen de majoritatea mult dorită la nivelul CJ Bihor.
Votat de 71% din cei prezenţi la urne, Bolojan poate conduce oraşul singur, fără să fie nevoit să facă alianţă cu UDMR, ce a pierdut teren în Oradea. Ecuaţia pentru conducerea Consiliului Judeţean Bihor se anunţă, însă, mai complicată. PNL nu a reuşit să obţină majoritatea în Consiliul Judeţean de unul singur. Din 35 de consilieri judeţeni, PNL are 17 consilieri, PSD 9, UDMR 7, iar ALDE 2.
Liderii locali ai Uniunii sunt conștienți de avantajul deținut. Calculele lui Bolojan sunt complicate și de faptul că, încă dinaintea campaniei ar fi existat o înţelegere ce urma să ducă la alegerea ca preşedinte al CJ a liderului PSD, Ioan Mang, cu sprijinul unei grupări din UDMR în fruntea căreia s-ar afla preşedintele executiv Szabo Odon. Potrivit surselor citate, UDMR nu se mulțumește doar cu "floarea la pălărie" cum este calificat scaunul de viceprimar al municipiului Oradea, ci țintesc chiar șefia Consiliului Județean sau, mai multe viceprimării în orașele unde au o reprezentare semnificativă și pot avea astfel un cuvânt mai greu de spus în proiecția bugetului local și finanțarea unor proiecte.
Strâns cu ușa, Bolojan nu este însă dispus să dea curs tuturor că solicitărilor UDMR, chiar dacă a recunoscut deja că alianța cu această formațiune ar fi cea mai bună din toate punctele de vedere, atât matematic (date fiind voturile obţinute de fiecare), cât şi „demografic” (pentru a fi reprezentaţi în conducerea judeţului şi bihorenii de etnie maghiară) şi administrativ (pentru ca proiectele pentru judeţ să nu fie blocate). Problema este că funcția de șef de CJ este promisă deja lui Mircea Mălan, actual viceprimar de Oradea. Între timp, Bolojan încearcă să readucă UDMR la rațiune și să coboare pretențiile marșând pe fragilitatea unui triumvirat PSD-UDMR -ALDE în CJ.
Situaţia PNL din Bihor este strâns legată cu cele din Satu-Mare, Mureş, Cluj şi Sălaj. Felul în care va fi condus Bihorul în următorii patru ani depinde foarte mult de partenerul pe care UDMR îl va alege pentru judeţele ardelene menționate mai sus.
Iar ofertele curg în Ardeal pentru reprezentanții Uniunii. PNL și PSD licitează din greu pentru șefia Consiliului Județean Cluj. Liberalii, a căror candidat pentru șefia Consiliului Județean este senatorul Alin Tișe, au câștigat 18 din cele 37 de mandate județene. PSD, partid al cărui candidat la șefia Consiliului este deputatul Cornel Itu, a obținut doar 12 mandate. UDMR are doar 7 mandate de consilieri județeni dar este pe cale să dea lovitura în județ. Dar să vedem ce zestre oferă PSD și PNL pentru mâna prețioasă, dar vitală a Uniunii în CJ Cluj:
PNL oferă UDMR un post de vicepreședinte al Consiliului Județean, postul de viceprimar în Cluj-Napoca, postul de viceprimar în Câmpia Turzii și în Huedin, precum și posturi de viceprimar de comune acolo unde PNL și UDMR pot face majoritate în consiliile locale. În plus, primarul Emil Boc mizează pe buna relație pe care o are din 2004 cu viceprimarul UDMR Anna Horvath.
De cealaltă parte, PSD este dispus să ofere UDMR ambele posturi de vicepreședinte al Consiliului Județean, precum și posturi de viceprimar în muncipiile Dej, Turda și Gherla, dar și în comunele în care pot face majoritatea, mult mai puține însă cele dominate de liberali.
În Sălaj, PSD a obținut 13 fotolii de consilieri judeţeni, PNL 10, iar UDMR 8. Ca și în cazul celorlalte județe, oportunismul Uniunii își va spune cuvântul în funcție de cine va licita mai mult, fie social-democratul Tiberiu Marc, fie liberalul Lucian Bode. Surse liberale susțin însă că UDMR-ul este prea legat de prea multă vreme prin cumetrii județene cu PSD la nivelul unor orașe și comune pentru ca aceste negocieri să ducă la un rezultat pozitiv pentru PNL.
La Brașov pentru liberali, alegerile locale au însemaat un eșec al nivelul consiliului județean. Faţă de legislatura 2012 - 2016, PNL a pierdut 6 mandate (de la 22 la 16), PSD a câştigat 4 mandate (de la 7 la 11), iar FDGR şi UDMR au câştigat câte un mandat (ambele, de la 2 la 3).
„New entry” în legislativul judeţean este PER, care are trei consilieri și a luat astfel locul PP-DD-ului, dispărut între timp de pe scena politică. Cum niciun partid nu are 50%+1, negocierile pentru desemnarea preşedintelui forului deliberativ judeţean vor fi destul de complicate.
Copreşedintel PNL Braşov, Adrian Veştea se vrea șef de CJ, dar este nevoit să negocieze atât cu FDGR, cât și cu UDMR pentru a-și asigura o majoritate confortabilă. Iar pretențiile celor două formațiuni sunt pe măsură: ambele vor câte câte un post de vicepreședinte, în timp ce FDGR vrea, în plus și câteva viceprimării în localitățile din județ.
La Sibiu, PNL a negociat și a făcut majoritate împreună cu FDGR - 21 de consilieri din 33. Cei de la FDGR au primit susținere pentru ocuparea unui loc de vicepreședinte de CJ, în timp ce la nivelul municipiului au primăria și un loc de viceprimar.
La Mureș, liberalii joacă rolul partidului mic și pot spera la un post de vicepreședinte de CJ, dacă ajung la o înțelegere cu cei de la UDMR, care domină în mod absolut în Harghita şi Covasna, dar au numai o majoritate simplă în acest județ.
În afara arcului carpatic, UNPR, ALDE și PMP fac jocurile majorităților locale servind pe post de partide- balama pentru întărirea avantajului unui partid mare sau altul.
La nivelul CJ Ilfov, liberalul Marian Petrache a tranșat negocierile în favoarea sa. Marian Petrache mai avea nevoie doar de un singur vot pentru încă un mandat de președinte de CJ. L-a despărțit doar o mie de voturi pentru a obține 17 mandate, suficiente pentru asigurarea majorității. Singurii care îi puteau satisface această ambiție erau cei doi consilieri județeni ai PMP. Petrache a profitat de greșeala făcută de PSD de a promite în primul rând celor de la ALDE șefia Consiliului Județean pentru a-i atrage de partea sa pe cei de la PMP, deși aceștia fuseseră momiți de Gabriela Firea cu aceeași funcție.
Pentru PSD și PNL, miza controlului asupra CJ Ilfov este imensă, atât financiar cât și strategic. Pentru Firea, nou primar al Capitalei, extinderea controlului social-democrat asupra acestui județ ar fi fost vital pentru viitoarele sale proiecte ca edil. Pentru PNL, miza este mai curând una financiară. După pierderea primăriei Sectorului 1, cel mai bogat de la nivelul Capitalei, Ilfovul devine esențial pentru liberali. Fondurile europene care curg înspre această unitate administrativă trec de 1,5 miliarde de euro: 250 de milioane pentru apa-canal, 150 de milioane pe programul de mobilitate urbană și peste 1 miliard de euro în programul de infrastructură (centură și metrou). Cine își poate aroga finalizarea acestor proiecte are șansa de a controla practic județul și a înregistra pe viitor noi victorii electorale.
Liberalii au câștigat primăria, dar au pierdut Consiliul Județean Timiș. PSD și UNPR au decis să formeze o alianță pentru a controla instituția în următorii patru ani. Președinte va fi ales Sorin Grindeanu, președintele PSD Timiș. Funcția de vicepreședinte al CJ Timiș i-ar putea reveni lui Titu Bojin, cel care a condus în trecut PSD Timiș și consiliul județean, însă a decis să părăsească formațiunea chiar înainte de alegeri, nemulțumit de faptul că nu a fost lăsat să candideze din nou pentru funcția de președinte al CJ Timiș.
La Vâlcea, fostul coleg de partid al liberalilor, Mircea Gutău îi face pe aceștia să plătească scump faptul că nu l-au mai vrut candidat pentru primăria Râmnicu Vâlcea. Actual membru PER, Gutău este pe cale să perfecteze o alianță pentru CJ și consiliul local al acestui municipiu, mai degrabă cu PSD și cu ALDE decât cu PNL, susțin surse liberale. la nivelul municipiului PSD are 8 mandate de consilieri locali, PER – 8, PNL – 4, ALDE 3. Cum Gutău are nevoie de două treimi să treacă bugetul şi alte proiecte ce privesc patrimoniul oraşului, alierea cu PSD și ALDE este considerată mai oportună. În aceste condiții , liberalii conduși de Cristian Buican riscă să nu câștige nici măcar un mnadat de viceprimar sau de vicepreședinte de CJ, posturile urmând a fi împărțite între PSD și ALDE. În schimb, Gutău are pretenții ca șefia de CJ să revină ecologiștilor, deși PSD are 14 mandate de consilieri judeţeni, PNL – 13; ALDE – 3 şi Partidul Ecologist – 3. Pretenții similare pentru șefia CJ Vâlvcea are însă și ALDE, dar problema va fi tranșată abia săptămîna viitoare.
