Premium
Statele emergente isi continua cursul anuntat, acela al unei apropieri in domeniul colaborarii economice in ciuda reactiilor la nivel mondial cu privire la comportamentul Federatiei Ruse.
Sanctiunile impuse Federatiei Ruse nu au oprit-o sa pluseze cu 18 miliarde de dolari pentru fondul comun de rezerva pentru statele emergente din cadrul BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud. Astfel ca, presedintele rus, Vladimir Putin, a ratificat acordul cu privire la crearea acestui fond comun de rezerva, un prim pas catre crearea unui sistem in mijlocul caruia sa se afle ”Noua Banca de Dezvoltare”.
Sediul acestei institutii va fi la Shanghai, primul director fiind un indian, pe un mandat de 5 ani, iar deciziile vor avea nevoie de acordul a 4 dintre cele 5 tari fondatoare.
Textul cadru al acordului a fost semnat in iulie 2014 de cele 5 tari la Fortaleza, Brazilia. In document se stipuleaza ca fondul va fi in valoare de 100 miliarde de dolari, dintre care India, Brazilia si Rusia sa contribuie cu 18 miliarde de dolari, China cu 41 miliarde de dolari, iar Africa de Sud cu 5 miliarde de dolari. Focusul este directionat catre eliminarea presiunilor pe termen scurt asupra lichiditatilor, iar Federatia Rusa urmareste conturarea unei solutii alternative la institutiile financiare internationale – Banca Mondiala si Fondul Monetar International.
Kremlinul a publicat si un comunicat in care isi explica pozitia spunand ca ”exact asa cum Vestul izoleaza Rusia in afara sistemului sau economic, ca pedeapsa pentru politicile fata de Ucraina, Rusia se implica in superstructurile financiare ale noii generatii de grei mondiali la nivel economic”.
Tarile BRICS compun 40% din populația mondiala și o cincime din PIB –ul planetei, iar orice decizie a acestui grup, care se consolideaza treptat, produce implicatii transformatoare asupra sistemului.
In mod evident prapastia economica care separa tarile bogate de cele emergente se adanceste, incepand sa se creeze premisele unei noi configuratii mondiale. In urma cu doi ani atrageam atentia asupra acestui subiect, enuntand ca rescrierea principiilor si a valorilor care stau la baza unor organizatii de acest fel vor crea premisele pentru a intra intr-o alta etapa de dezvoltare a economiei mondiale si intr-un mod firesc, a relatiilor internationale : http://blog.adrianmariusdobre.eu/clonele-brics-ale-bancii-mondiale-si-fondului-monetar-international/.
Care va fi raspunsul tarilor G8 la aceasta miscare strategica? Cu siguranta confruntarea mondiala isi va gasi nucleul in competitia economica globala si va acapara din punct de vedere geografic cat mai mult zone precum Asia-Pacific si, de ce nu, si Africa ca spatiu de manevra.
Reprezentarea si echilibrul de putere sunt extrem de importante în institutiile cu influenta similara Bancii Mondiale si FMI. Un dezechilibru de putere intr-un cadru diplomatic de o asemenea magnitudine genereaza riscul de a impune agenda politica a unor state in detrimentul altora.
Echilibrarea balantei în cadrul Bancii Mondiale si a FMI este unul dintre motivele care au generat blocajul politic care a dat nastere acestei initiative financiare. Cu toate acestea, tulburarile politice recente din țări precum Libia, Siria si Ucraina au determinat unele natiuni BRICS sa-si doreasca sa renunte la dolar. Simpla infiintare a Noii Banci pentru Dezvoltare si a fondului de rezerva a descentralizat partial puterea financiara globala; cu toate acestea, recentele acorduri privind tranzactiile financiare sugereaza ca este in curs de dezvoltare tendinta unei aliante anti-dolar.
Faptul ca tarile emergente si in curs de dezvoltare au economiile si rezervele valutare necesare pentru a finanta o noua banca de dezvoltare, care ar putea contribui la finantarea acestor investitii, face ca astfel de institutii sa fie create. Aceasta institutie ar fi o completare, nu un substitut, pentru institutiile financiare existente atat in sectorul public cat si in cel privat. Existenta sa ar consolida in mod clar vocea economiilor emergente in arhitectura finantarii pentru dezvoltare, si va oferi finantarea suplimentara atat de necesara, alocarea finantarii urmand sa fie realizata, in mod evident, pe criterii politice.
Avalansa institutiilor financiare de dezvoltare, conturata de Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura
O alta initiativa care nu poate fi lasata neobservata si in niciun caz neconectata la aceasta tendinta a diversificarii institutiilor fundamentale ale economiei mondiale o reprezinta Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura sau AIIB, considerata mai nou a avea o forta de reasezare a relatiilor dintre state mult mai puternica decat valul creat de BRICS.
In octombrie 2014, China a anuntat ca a fost creata o noua bancă internațională pentru a finanța proiecte majore de infrastructură în Asia. Motivele cheie pentru China au fost finanțarea caii sale feroviare eurasiatice de mare viteză și proiecte de infrastructura maritima si refuzul Statelor Unite de a sprijini o reforma majora a votului in cadrul FMI care le-ar fi oferit Chinei si altor state emergente un cuvant mai apasat.
Nu numai Rusia, Brazilia, India, sunt fondatorii AIIB, dar si Australia, Noua Zeelandă, Indonezia, Pakistan, Filipine, Vietnam - tari pe care administratia Obama se bazeaza pentru constructia pivotului militar asiatic. Toate acestea au decis sa se alature bancii sustinute de China. Chiar si Taiwan a solicitat sa se alature sub numele de Taipeiul chinezesc.
Grupul celor sapte mari tari industriale -Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si chiar Japonia, este probabil sa se alature. Peste patruzeci de natiuni au solicitat sa devina membri fondatori.
Graba tuturor acestor tari de a adera la aceasta banca de investitii, inclusiv a celor mai mari state membre UE, confirma trendul si previziunile care afirma ca Asia si Eurasia este locul unde se va scrie viitorul economic al planetei.
sursa: Agerpres
