Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

INACO: Lobby pentru Lobby

În România este aproape ilegal să faci lobby, deși e o acțiune legală și justificată, reglementată în multe țări dezvoltate. Denumirea faptei penale este „trafic de influență”. Pedeapsa pentru această faptă este închisoarea. Nu ne aflăm însă în multe cazuri chiar în mijlocul unei acțiuni definită de dicționar ca... lobby legitim? Nu asta trebuie să facă un lobbyist? Să își folosească, să își exercite influența  pentru a promova o afacere? Și, mai mult, chiar să ceară bani pentru asta? Se întâmplă în SUA. Se întâmplă în UE. Peste tot în lume. În România a fost introdusă în structura ocupațiilor profesia de lobbist, dar lipsește reglementarea clară a activității de lobby legitim.
În România nu poți intra în biroul unui factor influent dintr-un minister decât în urma unei selecții de oferte și dacă oferta ta a câștigat...absurd. Nu se poate vorbi cu un conducător al unui minister din România despre proiecte de viitor, despre investiții salvatoare pentru un domeniu economic, despre prezentarea unor idei inovatoare, despre expertiză tehnică necesară pentru reglementările asumate de către decidenții publici, fără pericolul de a fi acuzat de trafic de influență. Iar oficialul, dacă face apoi cel mai mic gest în consecință, poate fi acuzat de abuz în serviciu.
Originea acestei stări de fapt în România este una destul de îndepărtată în timp. Teama de a vorbi deschis despre afaceri în contextul interacțiunii dintre mediul de afaceri și cel oficial - fenomenul economic al parteneriatului public / privat – vine din „aranjamentele” pe care care, tradițional, oficialii le fac cu oamenii de afaceri dintotdeauna. Peșcheșul fanariot, afacerile necurate politico-economice interbelice, șpaga obligatorie pentru diferite servicii din comunism au lăsat semne adânci în societate, au generat chiar reflexe sociale / politice / economice.
Fenomenul penal al lobby-ului nereglementat are astăzi și alte valențe - ajută la ascunderea a imense sume de bani negri care ajung la factorii de decizie / finanțează în ascuns partidele aflate la putere / favorizează apariția unor oameni de afaceri care nu fac afaceri, ci aranjamente cu Statul.
Din anii '90 s-a încercat formularea unei Legi a Lobby-ului acceptată unanim. Dar nu s-a putut: întotdeauna partidul aflat la putere nu a fost interesat de adoptarea legislației, pentru ca uriașele sume nedeclarate de bani care merg automat spre partidul de la Guvernare să nu fie vizibile. Nici partidele aflate în respectivele perioade în opoziție nu au făcut eforturi suficiente pentru a scoate în evidență starea de fapt. Au așteptat cuminți alternanța la Putere și redirecționarea și spre ele a fluxului de bani.
Nici Internele, Procuratura, DNA-ul, diferitele serviciile secrete etc. nu au avut interese majore să promoveze un lobby legal. Asta pentru pentru a nu rămâne fără obiectul muncii - descoperirea și (uneori) strângerea cu ușa pentru denunțuri suplimentare a oamenilor de afaceri obligați să dea mită pentru a putea începe sau a continua un business.
Cine are de pierdut însă în această situație? Pierde bugetul de stat, prin fondurile care sunt favorizate a circula pe ascuns, fără a fi declarate. Pierde apoi economia și mediul de afaceri - printre altele, pentru că licitațiile de stat sunt astfel aproape în totalitate aranjate, cei performanți într-un domeniu sunt repede eliminați total de cei „piloși”, care fac lobby nereglementat, cu punga de bani. Pierde fiecare cetățean, căruia îi sunt diminuate proporțional veniturile cu nivelul mitei care se dă pentru fiecare business obținut printr-un lobby ascuns - termen impropriu, lobby-ul fiind prin excelență o activitate obligatoriu publică, legiferată în multe state ale lumii, pentru eliminarea  abuzurilor. Exemplu banal: aproape fără excepție, proiectele pentru Stat sunt executate de firme care iau în sub-antrepriză lucrări, în „vârful” antreprizei fiind firma care a obținut contractul pentru că a știut cum să își facă lobby, dar nu este capabilă să execute proiectul.
Soluția de ieșire din această situație intolerabilă nu este foarte simplă. Dincolo de toate inerțiile, de greutățile insurmontabile în desființarea sistemului de plăți ascunse, legalizarea lobby-ului va genera probleme suplimentare care trebuie reglementate cu claritate. Eforturile merită însă făcute, clarificarea acestei situații care ține de transparentizarea interfeței economice a sectorului public – privat, este esența eliminării corupției din economia românească.
Este necesară o Lege a lobby-ului care să țină cont de condițiile specifice - adaptate la situația de fapt din România acestor ani, în încercarea de rebalansare a ponderilor acțiunilor economice de stat și private, naționale și multinaționale, ale afacerilor mari, medii și mici. Au fost cinci tentative de legiferare a lobby-ului până acum în Parlamentul României, trei eșuate definitv, iar două se află pe circuitul parlamentar cu rapoarte de respingere din partea comisiilor de specialitate.
Iată-le:
1. Pl 323/27.06.2000<http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=1785>   Propunere legislativă privind organizarea activităţii de lobby, clasată conform art.60 alin.5
din Constituţie 1.02.2001
2. Pl 211/26.03.2001<http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=2377>   Propunere legislativă privind organizarea activităţii de lobby. respinsă definitiv la data de
17.02.2004
3. Pl-x 638/26.10.2004<http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=5913> Propunere legislativă privind regimul activităţilor de lobby, respinsă definitiv 7.02.2005
4. Pl-x 581/18.10.2010<http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=10808>        Propunere legislativă privind organizarea activităţii de lobby, retrimis
la comisii, 10.12.2013
5. PL-x 739/05.12.2011<http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=11970>        Proiect de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România, la comisii in data de 5.12.2011
Trebuie făcută o foarte atentă analiză comparativă a legislației în cauză din alte țări. Exemplul american, hiper-liberal, poate crea confuzii la noi - plata „la vedere” pentru a promova o afacere poate fi înțeleasă greșit ca o dominație a capitalului asupra politicului. Analiza exemplelor unor legislații ale unor țări apropiate ne poate folosi suplimentar: Ungaria - postcomunistă ca și noi - a adoptat o lege foarte „deschisă” a lobby-ului pe care apoi a anulat-o din considerente naționaliste.
Lobby-ul, legalizat chiar, este o instituție care întinde capcane. Factorii de putere devin dependenți de finanțatorii legali, sunt chiar „obligați” să sprijine obținerea de contracte pentru grupurile de firme care îi sprijină. Presiunea lobbyului marilor corporații - care au know-how-ul din alte țări și banii necesari - va fi uriașă și astfel vor fi defavorizate firmele românești sau afacerile mici.
Cu multă deschidere, inteligență și adaptabilitate, Legea lobby-ului trebuie promovată pentru a scoate la lumină finanțările legale și ilegale, reglementând indirect (dar strict necesar) și finanțările partidelor și personalităților politice, inclusiv parteneriatele public-private. Legea lobby-ului nu este însă numai un factor de reglementare al ilegalităților care se fac în jurul autorităților publice și politicii, nu este numai un lucru necesar pentru a îndrepta un aspect negativ al vieții politico-economice românești. Legea lobby-ului este și un element de progres într-o lume economică dinamică. Autoritățile trebuie să vină în contact direct cu factorii economici dinamici și competitivi, care încearcă să construiască o lume mai bună pentru profitul lor, dar și pentru profitul nostru, al tuturor.
Acest lucru se va întâmpla dacă se găsește o cale echilibrată de concepere cât mai urgentă a acestei legislații, care să nu oprească abuzuri prin generarea de alte abuzuri, ci să pregătească România pentru un loc în epoca viitoare, a unei lumi competitive, dar solidare cu oamenii care o compun.
Informații de background:
INACO este un think tank fondat de Andreea Paul, Bogdan Dumitrescu și Bibiana Stanciulov în anul 2017, care adună o comunitate de specialiști din țară și din străinătate, apolitică, cu scopul de a lansa în dezbaterea publică soluții la provocările competitivității economiei românești: www.inaco.ro
Informații de background:INACO este un think tank fondat de Andreea Paul, Bogdan Dumitrescu și Bibiana Stanciulov în anul 2017, care adună o comunitate de specialiști din țară și din străinătate, apolitică, cu scopul de a lansa în dezbaterea publică soluții la provocările competitivității economiei românești: www.inaco.ro

 

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.