Premium
Rusia a atacat vineri infrastructuri de generare şi distribuţie a energiei electrice în cel puţin şapte regiuni ale Ucrainei cu o ploaie de rachete şi drone, afirmând că acest atac este un răspuns în urma recentelor incursiuni ale unor combatanţilor ruşi și străini (printre care și români) pro-ucraineni pe teritoriul rus la frontiera ucraineană în provinciile Kursk şi Belgorod şi bombardamentelor ucrainene în aceste provincii, relatează agenţiile AFP şi Reuters, informează Agerpres.
"Forţele armate ale Federaţiei Ruse au lansat o lovitură masivă (...) asupra infrastructurilor energetice şi militaro-industriale, nodurilor feroviare, arsenalelor" militare în special, a indicat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, precizând că începând din weekendul trecut a executat 49 de atacuri asupra Ucrainei drept represalii după bombardamentele şi incursiunile ucrainene în provinciile Kursk şi Belgorod lansate înaintea alegerilor prezidenţiale în care preşedintele rus Vladimir Putin a obţinut fără emoţii un nou mandat.
De altfel, la o reuniune cu Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse pe 15 martie, în prima zi a alegerilor prezidenţiale, Putin a promis că "aceste lovituri inamice nu vor rămâne nepedepsite", acuzând atunci Ucraina că încearcă să perturbe scrutinul cu acţiuni militare "demonstrative" pe teritoriul rus la care au participat, conform liderului de la Kremlin, circa 2.500 de combatanţi veniţi dinspre Ucraina.
Atacul rusesc
Atacul rusesc de vineri, efectuat cu 90 de rachete şi 60 de drone kamikaze Shahed, a fost cel mai amplu desfăşurat recent şi a evidenţiat carenţele grave ale Ucrainei în materie de apărare antiaeriană. Ucraina afirmă că antiaeriana sa a doborât 90% dintre drone, dar numai 42% dintre rachete. Au rezultat astfel pene extinse de curent, după ce a fost practic distrusă o unitate a uneia dintre cele mai mari hidrocentrale ucrainene, în regiunea Zaporojie, alte diferite centrale electrice fiind de asemenea avariate.
The moment Russian missile hits the Dnipro hydroelectric power plant. pic.twitter.com/77vyfCuqF0
— WarTranslated (Dmitri) (@wartranslated) March 22, 2024
Harkovul a rămas în beznă
Întreg oraşul Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, a rămas fără curent electric şi încălzire după bombardamentele ruse din timpul nopţii, care "au avariat grav" infrastructura energetică, a anunţat pe Telegram primarul acestui oraş situat la frontiera cu Rusia, informează AFP.
"Oraşul este total lipsit de curent electric şi din acest motiv sistemele de încălzire şi de apă nu funcţionează", a declarat Igor Terehov într-o înregistrare video postată pe Telegram, afirmând că atacul, întreprins "cu peste 20 de rachete", a fost "cel mai puternic" atac împotriva Harkovului de la începutul războiului.
Potrivit lui Terehov, apa curentă ajunge la locuitorii acestui oraş ce avea 1,5 milioane de locuitori înainte de război, însă "presiunea este minimă".
Alte regiuni din Ucraina se confruntă de asemenea cu întreruperi de curent sau cu raţionalizări. În oraşul Odesa, din sud-vest, 260.000 de abonaţi au rămas fără curent. În oraşul Hmelniţki, vest, până la 200.000 de persoane au fost afectate de întreruperi de curent, însă electricitatea a putut fi restabilită pentru majoritatea dintre acestea.
Regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei, a fost de asemenea lovită, însă autorităţile nu au identificat câţi locuitori nu au curent.
O importantă centrală hidroelectrică a fost avariată, precum şi un baraj, însă acesta nu riscă să cedeze.
Thank you tovarishch @SpeakerJohnson for your support russian war crimes pic.twitter.com/9XhDpwRPjC
— Serhii Sternenko ✙ (@sternenko) March 22, 2024
Luptători români în Ucraina
Luptătorii români din grupul Getica au reușit să străpungă linia de apărare și au intrat în Rusia. Operațiunea a avut loc în urmă cu câteva zile, iar despre ea a vorbit inclusiv președintele rus Vladimir Putin.
Vezi și: VIDEO – Luptătorii români au străpuns linia frontului și au intrat în Rusia: 'O să continuăm!'
Vezi și: Cine sunt 'Romanian Battle Group Getica', soldații români care luptă în Ucraina.
Ucraina primeşte curent electric din România, după cel mai amplu atac rusesc asupra instalaţiilor sale energetice de la începutul războiului
Reţeaua energetică a Ucrainei primeşte asistenţă de urgenţă din partea României, Poloniei şi Slovaciei, după cel mai amplu val de lovituri aeriene ruseşti care au avariat instalaţii energetice şi au lăsat peste 1 milion de persoane fără energie electrică, a anunţat vineri operatorul reţelei naţionale Ukrenergo, relatează Reuters, informează News.ro.
Uniunea Europeană şi Ucraina şi-au legat reţelele electrice în martie 2022, la scurt timp după ce a început invazia Rusiei, permiţând Ucrainei să primească energie de urgenţă din Europa dacă atacurile militare ar provoca întreruperi.
Rusia a întreprins vineri cel mai mare atac aerian asupra infrastructurii energetice ucrainene din timpul războiului, lovind un mare baraj, ucigând cel puţin cinci persoane şi lăsând peste un milion de alte persoane fără electricitate, potrivit Kievului.
Ucraina, care îndeamnă de mult timp aliaţii să furnizeze mai multe mijloace de apărare aeriană, a declarat că sistemul său energetic primeşte energie de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia, în timp ce şapte dintre regiunile sale se confruntă cu pene de curent.
Acţiunea Rusiei, care a promis săptămâna trecută să pedepsească Kievul pentru că a efectuat atacuri şi lovituri în timpul alegerilor prezidenţiale, a readus în memorie prima iarnă a invaziei, când Moscova a bombardat în mod regulat reţeaua electrică ucraineană.
Rusia neagă că vizează în mod deliberat civili, deşi războiul care a început cu invazia sa la scară largă în februarie 2022 s-a soldat cu moartea a mii de oameni, dezrădăcinarea a milioane de persoane şi distrugerea oraşelor ucrainene.
Moscova spune că atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei sunt lovituri legitime, menite să slăbească armata inamicului.
Cel mai mare baraj ucrainean, DniproHES din oraşul Zaporojie, situat în sudul ţării, a suferit avarii la structurile sale hidraulice şi la barajul în sine, a declarat compania hidroelectrică de stat Ukrhidroenergo, adăugând însă că nu există riscul unei breşe. Directorul companiei, Ihor Sîrota, a declarat că atât blocurile sale energetice, cât şi barajul au fost avariate. Unul dintre blocuri a suferit două lovituri directe, a spus el. "În prezent, există un incendiu la staţie. Serviciile de urgenţă şi lucrătorii din domeniul energiei lucrează la faţa locului, ocupându-se de consecinţele numeroaselor lovituri aeriene", a declarat compania.
Cel puţin cinci persoane au fost ucise, două în regiunea Hmelniţki (vest) şi trei în Zaporojie, dintre care cel puţin una la baraj, potrivit administraţiei locale şi procuraturii generale.
Rusia a lansat 88 de rachete şi 63 de drone Shahed, dintre care doar 37 şi, respectiv, 55 au fost doborâte, au precizat forţele aeriene ucrainene. Atacurile s-au concentrat în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk şi Zaporojie.
Este un raport mai slab decât de obicei al apărării antiaeriene ucrainene, care ar putea reflecta utilizarea pe scară largă de către Moscova a rachetelor balistice, mai greu de doborât, şi, de asemenea, proximitatea regiunilor vizate de zonele controlate de Rusia.
Aproximativ 1,2 milioane de persoane din cel puţin patru regiuni au rămas fără energie electrică din cauza atacurilor, potrivit cifrelor postate de consilierul prezidenţial Oleksi Kuleba pe Telegram. Aproximativ 700.000 dintre aceştia se aflau numai în regiunea estică Harkov.
"Scopul nu este doar de a deteriora, ci de a încerca din nou, ca anul trecut, să provoace o pană pe scară largă a sistemului energetic al ţării", a scris pe Facebook ministrul Energiei, Gherman Galuşcenko.
"Rusia a lansat cel mai mare atac combinat asupra sistemului energetic ucrainean de la începutul invaziei la scară largă", a declarat operatorul de reţea UkrEnergo, citându-l pe şeful acestuia, Volodimir Kudriţki. Acesta a raportat pene de curent în şapte regiuni.
De asemenea, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, DTEK, a declarat că unele dintre centralele sale termice au fost lovite.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că se lucrează în prezent la repararea alimentării cu energie electrică în nouă regiuni. "Lumea vede cât se poate de clar ţintele teroriştilor ruşi: centrale electrice şi linii de alimentare cu energie, un baraj hidroelectric, clădiri rezidenţiale obişnuite, chiar şi un troleibuz", a declarat el.
Operatorul polonez al reţelei de transmisie PSE îşi ajută omologul ucrainean prin furnizarea a 300 de megawaţi (MW) de energie între 0600GMT şi 1100GMT, a declarat vineri PSE.
"Ulterior, fluxul va depinde de nevoile sistemului lor şi de capacitatea noastră de a ajuta", a declarat Maciej Wapinski, un purtător de cuvânt al PSE.
Uniunea Europeană şi Ucraina şi-au legat, deschide o nouă filă reţelele electrice în martie 2022, la scurt timp după ce a început invazia Rusiei, permiţând Ucrainei să primească energie de urgenţă din Europa dacă atacurile militare ar fi provocat întreruperi.
