Premium
Bijuterii din aur şi argint, covoare viu colorate sau ţesături din bumbac şi mătase: bazându-se pe abilităţile ancestrale ale meşteşugarilor, mărcile de lux pun bazele unor produse egiptene de top. Într-o epocă a globalizării şi a producţiei în masă, bijutiera Azza Fahmy s-a făcut remarcată prin creaţiile sale unice inspirate de arta şi arhitectura islamică, potrivit Agerpres.
Septuagenara a declarat pentru AFP că bijuteriile sale din aur şi argint, uneori încrustate cu pietre preţioase, trebuiau să "rezoneze cu identitatea" clienţilor săi egipteni.
Astăzi, la mai bine de 50 de ani de la debut, piesele sale împodobesc chiar şi mâinile reginei Rania a Iordaniei sau gâtul cântăreţei pop Rihanna.
Hend el-Kahhal, care, împreună cu fratele ei, Mohamed, conduce Kahhal Looms, o companie de covoare realizate manual, spune că a vrut să "colaboreze cu designerii pentru a da o notă contemporană modelelor faraonice şi mameluce".
"De la vopsea până la războiul de ţesut, totul se face manual", a declarat dl Kahhal pentru AFP de pe acoperişul fabricii familiei, unde se usucă creaţiile de lână şi mătase.
În Egipt, "avem norocul de a ne putea inspira de 6.000 de ani de istorie"', adaugă Goya Gallagher, fondatoarea şi designerul companiei Malaika, ce produce lenjerii de pat de înaltă calitate şi care funcţionează în Egipt de 25 de ani.
"Principala provocare este să ne asigurăm că produsele sunt atât atemporale, cât şi de foarte bună calitate, rămânând în acelaşi timp realizate manual", explică dna Gallagher din fabrica sa din suburbiile vestice ale oraşului Cairo.
- Instruirea este o provocare -
Dar drumul parcurs de aceste mărci nu a fost unul uşor.
Prima provocare a fost pregătirea profesională, deoarece numărul de meseriaşi calificaţi se reduce rapid, noile generaţii fiind atrase de cursurile clasice cu diplomă.
"Formarea meşteşugarilor se bazează încă în principal pe o educaţie informală, cum ar fi ucenicia", a declarat pentru AFP Dina Hafez, consultant în inginerie culturală.
La rândul său, dna Fahmy şi-a dorit atât "designeri buni, minţi creative care primesc o educaţie de calitate", cât şi "meşteri calificaţi care să înţeleagă viziunea designerului". Aşa că şi-a înfiinţat propria fundaţie.
Pentru a pregăti bijutierii de mâine, ea s-a asociat cu Universitatea Americană din Cairo.
De asemenea, Malaika instruieşte femeile marginalizate în cinci tehnici de broderie prin intermediul Threads of Hope, o structură situată în centrul istoric al oraşului Cairo.
Ele îşi vând lucrările în principal către Malaika, dar şi către alţi clienţi din industria modei şi a textilelor.
În afară de educaţie, provocările sunt numeroase: devalorizările repetate ale lirei egiptene blochează în mod regulat importul de materii prime, iar când vine vorba de export, producătorii egipteni se află într-o concurenţă asimetrică cu mărcile internaţionale.
"Sectorul nu este structurat, avem nevoie de un ecosistem real. Pentru moment, se bazează pe iniţiative personale", rezumă consultanta Dina Hafez.
"Maroc şi Turcia, două ţări în care oportunităţile şi obstacolele sunt similare cu cele din Egipt, au reuşit să-şi impună creaţiile pe scena internaţională", a spus ea.
Într-adevăr, spune dna Fahmy, "nu există o industrie a produselor de lux în Egipt: există mărci care încearcă să se impună în străinătate, dar este nevoie de timp".
Pentru că aceste mărci trebuie să înveţe din mers regulile unei pieţe bine stabilite în străinătate dar încă în faza incipientă în Egipt, unde standardele de vânzare, prezentare şi marketing sunt încă departe de norme.
Organizaţia de Dezvoltare Industrială a Naţiunilor Unite (UNIDO) descrie eforturile autorităţilor de a sprijini sectorul ca fiind "limitate şi sporadice".
Există un Consiliu dedicat exportului de artizanat creat în 2013, "dar nu este sigur că autorităţile sunt conştiente de soft powerul pe care îl pot întruchipa designerii", afirmă dna Hafez.
"Bugetele limitate şi birocraţia nu uşurează lucrurile, şi nici reglementările vamale care se schimbă foarte des", conchide specialista.
Fără posibilitatea de a-şi trimite marfa departe de Egipt, toţi aceşti creatori se bazează pe ceea ce Mohamed el-Kahhal numeşte "vitrina măiestriei egiptene": noul Mare Muzeu din Cairo.
Aici, galeriile de egiptologie nu sunt încă accesibile turiştilor, dar magazinele de artizanat de lux au fost deja deschise. Iar covoarele Kahhal ocupă un loc de cinste.
