Premium
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat joi, 13 mai, propunerile din cuprinsul Raportului de control tematic mixt al Inspecţiei Judiciare privind modul de investigare şi soluţionare a cauzelor având ca obiect infracţ iunile de ură şi discrminare şi infracţiunile rezultate din interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
Raportul IJ vizează perioada 2017-2020 şi conţine câteva date statistice inedite, fiind vorba despre un raport în premieră pe dosarele cu acest obiect. De asemenea, raportul conţine o analiză a tuturor cauzelor de acest fel, precum şi concluzii şi recomandări adresate parchetelor.
Raportul integral, AICI! (.pdf)
Din analiza datelor comunicate, structurate pe unităţile de parchet de pe lângă curţile de apel (PCA), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică (PICCJ - SUPC), Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizata şi terorism (DIICOT) şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti (PMCMA) a rezultat că în perioada 2017-2020 au fost finalizate 320 dosare penale având ca obiect infracţiuni ce formează tematica controlului, în care au fost adoptate următoarele categorii de soluţii:
- rechizitoriu - 9 dosare,
- renunţare la urmărirea penală - 15 dosare,
- clasare - 244 dosare,
- declinare de competenţă - 24 dosare,
- reuniri - 28 dosare
Din totalul celor 244 soluţii de clasare adoptate, împotriva a 58 soluţii au fost formulate plângeri în temeiul art.339 CPP (CPP), iar ulterior, referitor la 32 dintre acestea, a fost formulată plângere în temeiul art.340 CPP. În cele 320 dosare au fost cercetate 332 infracţiuni ce formează obiectul controlului, după cum urmează:
- art. 369 CP (incitarea la ură sau discriminare): 270 infracţiuni;
- art. 3 din OUG 31/2002 (inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup): 2 infracţiuni;
- art. 4 alin.1 din OUG 31/2002 (confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe): 17 infracţiuni;
- art. 4 alin.2 din OUG 31/2002 (utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe): 22 infracţiuni;
- art. 5 din OUG 31/2002 (promova, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război/ promovarea, în public, de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe): 18 infracţiuni;
- art. 6 alin.1 din OUG 31/2002 (negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia): 3 infracţiuni.
La finele perioadei analizate au rămas în lucru la unităţile de parchet 146 de dosare având ca obiect infracţiunile care au format obiectul dosarului.
Concluzii
"O primă constatare generală rezultată din analiza datelor statistice comunicate este reprezentată de numărul redus al dosarelor având ca obiect aceste infracţiuni, prin raportare la fenomenul infracţional în ansamblul său. Astfel, au fost identificate 466 dosare penale de soluţionat în perioada 2017-2020 având ca obiect infracţiuni ce formează tematica controlului din care 320 dosare au fost soluţionate , număr care, raportat la totalul cauzelor nou intrate în aceeaşi perioadă (636.144/anul 2017, 622.964/anul 2018, 638.685/anul 2019 şi 571.501/anul 2020) relevă o pondere redusă a dosarelor vizând infracţiunile verificate.
O a doua constatare, rezultată din datele statistice expuse la Capitolul III, vizează diferenţele semnificative înregistrate de parchete sub aspectul numărului dosarelor din această categorie, generate de zona geografică în care ponderea unei populații de altă etnie este mare.
O a treia constatare, desprinsă din analiza dosarelor soluţionate fie de parchete, fie de instanţe este reprezentată de lipsa impactului major la nivel naţional al urmărilor faptelor cercetate, raportat la soluţiile de renunţare la urmărirea penală, clasare, precum şi la pedepsele şi modalitatea de executare a acestora, stabilite de către instanţele de judecată - orientate spre minim sau cu amendă penală - executarea celor mai multe fiind suspendată sub supraveghere sau fiind dispusă renunţarea la aplicarea pedepsei.
A patra constatare vizează existenţa unui număr redus al dosarelor în care acuzaţiile penale au fost confirmate de probatoriul administrat în faza de urmărire penală/judecată fiind adoptate soluţii de renunţarea la urmărirea penală (15) – confirmate în totalitate şi respectiv, trimitere în judecată (9) în perioada 2017-2020 din totalul celor 320 de dosare soluţionate.
Motivele de discriminare identificate ca reprezentând temei al comiterii faptelor sesizate în dosarele vizate de control sunt structurate astfel:
- origine etnică (73)
- apartenență/convingeri politice (18)
- categorie socială/profesională (18)
- naționalitate (14)
- orientare sexuală (9)
- religie (7)
- infectare HIV/SIDA (4)
- handicap (2)
- rasă (2)
- sex (3)
- categorie defavorizată (1)
- convingeri religioase (1)"
Propuneri
"1. Introducerea în programele de activitate semestriale ale unităţilor de parchet a unor obiective vizând instrumentarea categoriei de infracţiuni vizate de prezentul control.
2. Introducerea în programul de învățământ descentralizat a unor teme care să abordeze problematica discursului incitator la ură, din perspectiva libertății de exprimare, precum și a folosirii internetului ca mijloc de diseminare a materialelor și mesajelor potențial discriminatorii, xenofobe și a simbolurilor și doctrinelor fasciste.
3. Discutarea în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, organizate la nivelul tuturor unităţilor de parchet a aspectelor reţinute în prezentul raport, cu privire la respectarea dispozițiilor procesual penale ce guvernează activitatea de urmărire penală, inclusiv a aspectelor procedurale vizând sesizarea organelor de urmărire penală în condiţiile aplicării Deciziei nr.13/19.09.2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii şi respectiv a Deciziei nr.17/10.05.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar şi a Ordinului nr.184/30.10.2020 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
4. Discutarea în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, organizate la nivelul tuturor instanţelor de judecată a aspectelor reţinute în prezentul raport, cu privire la respectarea dispozițiilor procesual penale şi a dispoziţiilor Deciziilor nr.13/19.09.2011 - pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii şi respectiv nr.17/10.05.2017 - pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept."
