Premium
Sprijinul umanitar acordat de către România Republicii Moldova şi Ucrainei, în acord cu conceptul Team Europe dezvoltat de UE, răspunde nevoii de solidaritate în plan bilateral şi multilateral, este dezinteresat şi îndreptat către cetăţenii acestor state, aceste acţiuni fiind lipsite de orice conotaţie politică, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
Şeful diplomaţiei române face referire şi la programul economic desfăşurat de Ungaria în România, pentru care este necesar un proiect de acord.
În interviul pentru AGERPRES, Aurescu vorbeşte şi despre noua Strategie de Apărare a Ţării şi referirea la Federaţia Rusă.
"Proiectul nu vine cu noutăţi de substanţă, ci reia preocupările legitime ale ţării noastre, semnalate constant, transparent şi predictibil de România pe parcursul ultimilor ani. Aceste preocupări vizează acele acţiuni ale Rusiei, în special din Bazinul Mării Negre, care au consecinţe negative asupra securităţii europene, în general, şi asupra securităţii şi stabilităţii regionale în special. Toate documentele programatice româneşti din ultimii ani punctează constant preocupări legate de deteriorarea situaţiei din regiunea Mării Negre. Nu este nicio surpriză din acest punct de vedere", subliniază el.
De asemenea, Bogdan Aurescu abordează şi subiectul reformei în Ministerul Afacerilor Externe. "Reaşezarea acestuia pe principii de competenţă şi profesionalism şi reprofesionalizarea şi motivarea corpului diplomatic constituie pentru mine un obiectiv principal", spune ministrul.
AGERPRES: La sfârşitul lunii mai aţi avut o întrevedere la Bucureşti cu omologul ungar, Peter Szijjarto. Atunci aţi vorbit inclusiv de sprijinul financiar pe care Ungaria îl acordă comunităţilor maghiare din România. Recent, aţi spus ca aţi solicitat transmiterea unui proiect de acord în acest sens. Totuşi, ulterior întâlnirii dumneavoastră cu ministrul Szijjarto, preşedintele Ungariei, Janos Ader, vorbea, la marcarea Tratatului de la Trianon, de "graniţele spirituale ale naţiunii ungare", context în care ar fi operat inclusiv acest sprijin financiar. Cum se desfăşoară negocierile eventualului acord Romania-Ungaria, în acest context?
Bogdan Aurescu: Întrevederea avută cu omologul meu ungar la Bucureşti, la 26 mai 2020, a constituit o nouă ocazie de a transmite dorinţa fermă şi clară a părţii române pentru o revenire la o relaţie firească, de parteneriat real cu Ungaria, precum şi aşteptarea ca oficialii de la Budapesta să renunţe la logica provocatoare în relaţia cu România. Am reiterat, aşa cum am făcut-o şi în trecut, interesul României pentru consolidarea relaţiei bilaterale, printr-o abordare pragmatică, constructivă, europeană şi deschiderea României pentru identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, care să contribuie la prosperitatea ambelor state şi la bunăstarea propriilor cetăţeni.
În mod evident, printre aspectele discutate s-a numărat şi programul economic desfăşurat pe teritoriul României şi am subliniat ferm necesitatea încheierii unui tratat bilateral privind derularea acestuia. Acest tratat ar trebui să conţină ca principii esenţiale: implicarea autorităţilor române, caracterul transparent şi nediscriminatoriu, implementarea în conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat.
Am solicitat ministrului de externe ungar transmiterea unui proiect de acord care să respecte aceste elemente şi care să permită lansarea unor negocieri. Sper ca acest proiect să fie transmis cât mai curând, aşa cum am convenit cu omologul ungar. În perspectiva negocierilor pe marginea acordului, partea română trebuie să îşi pregătească un mandat de negociere care, formal, trebuie aprobat în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele. În mod evident, responsabilitatea MAE de a stabili elementele principale de negociere este partajată cu alte autorităţi care au responsabilităţi în domeniu, aşa cum sunt şi aspectele care ţin de aplicarea pe teritoriul României. Vă asigur că acest element va continua să reprezinte o componentă importantă în dialogul bilateral în perioada următoare. Sper că această discuţie să fie urmată de demersuri concrete care să confirme, prin fapte, angajamentul părţii ungare de a identifica o soluţie transparentă, nediscriminatorie şi în conformitate cu legislaţia naţională română şi prevederile UE în materie.
AGERPRES: Recent, Guvernul român a aprobat sprijin umanitar pentru Ucraina în valoare de peste 8.500.000 de lei. România a acordat, anterior, un asemenea sprijin unei alte ţări vecine, Republica Moldova. În lumina acestei experienţe anterioare, cum prevedeţi că va fi văzut de către Federaţia Rusă sprijinul acordat de România Ucrainei?
Bogdan Aurescu: În contextul epidemiologic actual, politica externă a României promovează solidaritatea la nivel internaţional şi continuă să susţină activ eforturile comunităţii internaţionale de combatere a pandemiei de COVID-19 şi a efectelor acesteia. Pe lângă misiunile medicale organizate de România în Italia, Republica Moldova şi SUA şi găzduirea pe teritoriul său a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii Europene, rescEU, România şi-a manifestat concret această solidaritate faţă de statele din vecinătatea estică prin acordarea de ajutoare umanitare Republicii Moldova şi, în perioada care urmează, Ucrainei. Aşa cum ştiţi, România are o relaţie specială cu Republica Moldova, bazată pe comunitatea de istorie, limbă şi cultură, iar cetăţenii Republicii Moldova se vor putea baza şi în viitor pe sprijinul consistent şi total dezinteresat al României. Angajamentul continuu al României a fost reconfirmat recent prin acţiuni concrete şi semnificative în contextul pandemiei de COVID-19, în beneficiul direct şi imediat al cetăţenilor Republicii Moldova.
Astfel, România a trimis la 30 aprilie o echipă de 52 persoane, dintre care 41 de doctori şi asistente medicale, pentru a susţine, timp de 15 zile, eforturile personalului medical din Republica Moldova în lupta cu pandemia, precum şi un ajutor umanitar în valoare de aproximativ 3,5 milioane euro, constând în echipamente medicale, medicamente şi dezinfectanţi. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a acţionat continuu, împreună cu alte autorităţi competente, precum Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru facilitarea eforturilor de repatriere a numeroşi cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi a unui militar al Republicii Moldova din Misiunea de instruire a UE din Mali, şi a luat măsuri pentru asigurarea fluidizării transporturilor de mărfuri spre şi dinspre Republica Moldova.
Vă spuneam şi despre solidaritatea manifestată faţă de Ucraina - recent, Guvernul României a decis şi acordarea unui ajutor umanitar pentru Ucraina constând în dezinfectanţi, echipamente medicale şi materiale sanitare, în valoare de aproximativ 1,75 milioane euro, ca sprijin pentru ţara vecină în eforturile de combatere a pandemiei de COVID-19. Ucraina este afectată semnificativ de evoluţia pandemiei, inclusiv în regiunile în care trăiesc importante comunităţi de etnici români, iar acest ajutor este o expresie a solidarităţii României, prin care sprijinim eforturile de contracarare a impactului sanitar şi economic al pandemiei de COVID-19, amplificat de conflictul în desfăşurare din estul ţării.
La acest ajutor se adaugă demersurile anterioare de sprijin pentru Ucraina, cum ar fi facilitarea tranzitului a peste 800 de cetăţeni ucraineni pe teritoriul României sau donaţia în valoare de 10.000 euro, făcută de statul român prin intermediul RoAid pentru achiziţionarea de echipament şi materiale medicale şi de protecţie pentru Spitalul Regional de Oncologie Clinică din Cernăuţi. În acelaşi timp, în materie de sprijin pe plan internaţional, România a susţinut adoptarea la nivelul Uniunii Europene a unor pachete de asistenţă financiară în beneficiul statelor din Parteneriatul Estic, inclusiv în beneficiul direct al cetăţenilor din Republica Moldova şi din Ucraina în contextul pandemiei.
Aşadar, sprijinul acordat de către România Republicii Moldova şi Ucrainei, în acord cu conceptul Team Europe, dezvoltat de UE, vine să răspundă nevoii de solidaritate în plan bilateral şi multilateral, este dezinteresat şi îndreptat către cetăţenii acestor state, aceste acţiuni de solidaritate fiind lipsite de orice conotaţie politică.
AGERPRES: Începând din 18 iunie, este în discuţie un nou cadru pentru Parteneriatul Estic. Pe site-ul Comisiei Europene, în contextul discuţiilor despre acest nou cadru, este specificat: "Este nevoie de un angajament reînnoit al bazelor parteneriatului şi de o evaluare mai bună a impactului măsurilor în domeniul justiţiei. În acest context, UE va avea în vedere progresul din domeniul reformelor justiţiei, atunci când va decide cu privire la asistenţă. Stagnarea sau regresul în implementarea reformelor va duce la scăderea finanţărilor UE, cu excepţia societăţii civile". România deja a fost fermă în ceea ce priveşte asistenţa financiară, cu privire la Republica Moldova, declarând că nu va asigura asistenţa atât timp cât reformele nu continuă. Ce aduce România, astfel, în discuţia privind noul cadru şi noile ţinte ale Parteneriatului Estic?
Bogdan Aurescu: În primul rând, este important de spus că o primă serie de consultări privind viitorul Parteneriatului Estic a fost lansată pe perioada mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019, în contextul în care actuala agendă de priorităţi concrete PaE, Agenda 2020 - 20 deliverables for 2020, expiră la finele anului curent. În urma procesului de reflecţie derulat a rezultat un larg consens privind necesitatea consolidării acestei iniţiative pentru a continua să livreze rezultatele concrete cerute de cetăţeni.
Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Serviciului European de Acţiune Externă din 18 martie 2020 şi Concluziile Consiliului privind Parteneriatul Estic post-2020 din 11 mai au propus un angajament amplu şi strategic al UE faţă de partenerii estici, fiind baza discuţiilor din 18 iunie 2020, dintre liderii statelor UE şi ai celor din Parteneriatului Estic, pe tema viitorului acestei iniţiative.
România a fost şi rămâne un susţinător constant al procesului de transformare democratică pe baza valorilor europene în statele Parteneriatului Estic, în conformitate cu angajamentele individuale ale acestor state. Cred cu tărie că reformele ample agreate în cadrul acordurilor bilaterale cu UE trebuie să continue şi, mai ales, să evolueze prin intermediul noii agende de obiective prioritare, ce va fi adoptată la Summit-ul Parteneriatului Estic din prima parte a anului viitor.
Perspectiva României nu s-a schimbat. Noi sprijinim în continuare, în modul cel mai ferm, avansarea parcursului european al Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state asociate Uniunii Europene, atenţia pentru statul de drept, reforma în domeniul justiţiei şi buna guvernare, aceste componente fiind esenţiale pentru dezvoltarea celor trei ţări.
România poate împărtăşi statelor care compun Parteneriatul Estic propria sa experienţă în transpunerea politicilor UE în practici naţionale eficiente, pentru a facilita acest proces. Aceasta a fost abordarea noastră constantă în cadrul Parteneriatului Estic şi, aşa cum este natural şi firesc, ne-am îndreptat cele mai multe eforturi de asistenţă către cetăţenii din Republica Moldova, din dorinţa sinceră şi fermă de a contribui la integrarea noastră comună în spaţiul european. Plecând de la experienţa dobândită odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, precum şi de la înţelegerea rolului Uniunii în dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, este firesc ca, la nivel UE, consolidarea asistenţei politice, tehnice şi financiare pentru Republica Moldova, sub egida Parteneriatului Estic, să fie condiţionată de implementarea unor reforme concrete în sensul asigurării transparenţei administrative, reformei justiţiei, luptei anti-corupţie, bunei guvernări.
AGERPRES: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 prezintă, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, "o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinate de evoluţiile din regiune, deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, ameninţarea reprezentată de terorism, ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi alte tipuri de provocări". Ministerul de Externe rus a transmis un mesaj pe această temă. Care este răspunsul MAE român şi în ce măsură această strategie, odată adoptată, va continua să fie un punct sensibil în relaţia cu Federaţia Rusă?
Bogdan Aurescu: Aş începe prin a spune că în cadrul proiectului Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării nu vorbim despre o nouă abordare, ci despre o serie de nuanţări şi rafinări strategice, necesare ca urmare a schimbărilor la nivel internaţional, dar în esenţă Strategia este în concordanţă cu poziţionările strategice de până acum ale politicii externe şi de securitate a României. Elementele de continuitate sunt menţionate, de altfel, în textul strategiei şi sunt impuse de menţinerea intereselor constante ale statului român.
Din această perspectivă, inclusiv în relaţia cu Rusia, proiectul nu vine cu noutăţi de substanţă, ci reia preocupările legitime ale ţării noastre, semnalate constant, transparent şi predictibil de România pe parcursul ultimilor ani. Aceste preocupări vizează acele acţiuni ale Rusiei, în special din Bazinul Mării Negre, care au consecinţe negative asupra securităţii europene, în general, şi asupra securităţii şi stabilităţii regionale în special. Toate documentele programatice româneşti din ultimii ani punctează constant preocupări legate de deteriorarea situaţiei din regiunea Mării Negre. Nu este nicio surpriză din acest punct de vedere.
În acest context, dar şi pe fundalul evoluţiilor negative din ultimii ani, preocupările României sunt legitime pentru că, indiferent de retorica unor actori, efectul acţiunilor la care mă refer este indiscutabil şi mă refer aici, de exemplu, la ocuparea ilegală a Crimeii şi apoi la militarizarea acesteia, la prezenţa militară pe teritoriile unor state fără acordul acestora, la diversele exerciţii militare de amploare.
În ce măsură, şi aici revin la întrebarea dumneavoastră, acest document poate constitui un aspect sensibil în relaţia cu Federaţia Rusă? În contextul dat, fac două comentarii: Primul: depinde de Federaţia Rusă dacă vrea să facă din subiectul strategiei un punct sensibil în relaţia bilaterală. Noi încercăm să cooperăm cu toţi cei care sunt interesaţi de reducerea tensiunilor în regiune. Simpla reiterare a unor aspecte cunoscute nu arată o intenţie de escaladare, cum încearcă unii să o prezinte, ci o descriere a realităţii. Am fost foarte clari pe această temă, inclusiv ca reacţie la ieşiri publice ale părţii ruse.
Al doilea: în ce ne priveşte, avem o poziţie clară, ferm articulată în jurul dreptului internaţional, transparentă şi predictibilă. Revin la aceşti termeni - predictibilitate şi transparenţă - pentru că sunt semnalaţi şi în proiectul de strategie ca elemente fundamentale ale conduitei României în plan extern. În sine, conduita transparentă şi predictibilă constituie o abordare raţională şi un semnal de disponibilitate de angajare în rezolvarea problemelor.
Aş mai adăuga şi un ultim comentariu: evaluările şi poziţiile noastre sunt în deplin acord cu cele exprimate la nivelul NATO. Alianţa, la rândul său, după cum se ştie, prezintă părţii ruse în mod constant aceste evaluări şi preocupări care, subliniez, sunt comune aliaţilor. Există formate, precum Consiliul NATO-Rusia, în care aceste teme sunt abordate frecvent. Partea rusă este la curent cu ele, iar limbajul în care le aude este similar cu cel din proiectul nostru de strategie, ceea ce, bineînţeles, nu este întâmplător.
Punctual, dacă ne referim la declaraţiile purtătorului de cuvânt al MAE rus din 11 iunie, aşa cum ştiţi, am dispus imediat convocarea ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, la 12 iunie 2020, unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat. Cu acest prilej, partea română a subliniat că menţionarea Federaţiei Ruse în Strategia Naţională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părţii ruse în regiune din ultimii ani şi, de asemenea, că România ar fi apreciat ca preocuparea purtătorului de cuvânt al MAE rus pentru stabilitatea regională la Marea Neagră să fie însoţită şi de o evaluare corectă a măsurilor cu caracter strict defensiv decise la nivel aliat, acestea fiind adoptate de către NATO tocmai ca urmare a conduitei menţionate a Federaţiei Ruse.
Cu privire la ameninţările cibernetice, aş începe prin a spune că ameninţările de acest tip continuă să fie preocupante. Romania este activă în cadrul NATO, care şi-a reafirmat în iulie 2016 mandatul defensiv şi a recunoscut spaţiul cibernetic ca domeniu operaţional în care trebuie să se apere la fel de eficient ca în aer, pe uscat şi pe mare. Astfel, un obiectiv asumat la nivel internaţional este consolidat la nivel naţional, prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării, prin evaluarea continuă a riscurilor şi măsurilor de contracarare a atacurilor cibernetice îndreptate împotriva statului.
Aşa cum menţionează proiectul Strategiei, avansul tehnologiilor informaţionale şi, în general, tehnologiile emergente, cum ar fi comunicaţiile 5G, inteligenţa artificială, Internet of Things, ca să numesc doar câteva, necesită adaptarea continuă a strategiei unui stat pentru a preveni evenimentele nedorite, cu potenţial impact asupra securităţii naţionale.
Atât MAE, cât şi alte autorităţi naţionale competente, au reafirmat deseori angajamentul României de a continua să coopereze pe plan internaţional pentru a preveni şi combate acţiunile destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internaţional de comportament responsabil al statelor în spaţiul cibernetic, bazat pe dreptul internaţional.
În final, pentru că ne-am referit până acum la provocări majore de securitate, aş dori să menţionez atenţia pe care MAE o acordă negocierilor americano-ruse privind reînnoirea tratatului START, exprimându-ne speranţa că acestea vor conduce la identificarea unui consens benefic pentru securitatea la nivel global.
Credem că pentru a fi cât mai cuprinzător, procesul de reînnoire a Tratatului ar trebui să ţină cont şi de o lărgire a cadrului de participare pe care o apreciem ca fiind utilă în această etapă. Aici am în vedere posibila alăturare a Chinei, mai ales că este foarte important ca statele care dezvoltă asemenea arsenale să găsească împreună un numitor comun.
AGERPRES: La finalul anului trecut vorbeaţi de reforma din interiorul Ministerului Afacerilor Externe. Care sunt concluziile şi care sunt schimbările, până în acest moment?
Bogdan Aurescu: Reforma Ministerului Afacerilor Externe, reaşezarea acestuia pe principii de competenţă şi profesionalism şi reprofesionalizarea şi motivarea corpului diplomatic constituie pentru mine un obiectiv principal. Astfel, imediat după revenirea la conducerea ministerului, am iniţiat un dialog deschis cu colegii din instituţie pentru reformarea politicii de resurse umane a MAE. Obiectivul principal al acestui dialog a fost şi este în continuare eficientizarea şi transparentizarea procedurilor pe toate palierele carierei diplomatice, în speţă admiterea, formarea profesională, avansarea în grad, plecarea la post, reîncadrarea în Centrală pentru cei care se întorc din serviciul exterior, pe baza unor criterii mai clare şi echitabile.
Sper ca la finalul acestui exerciţiu să avem un cadru mai eficient, mai flexibil şi în acelaşi timp mai corect pentru cariera personalului MAE şi pentru obiectivele instituţiei. De altfel, adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul afacerilor externe, adică, în esenţă, HG-ul de reorganizare al MAE, a reprezentat un pas esenţial în procesul de reformare al instituţiei, care a presupus, printre altele, înfiinţarea de noi structuri organizatorice, ceea ce a contribuit la actualizarea şi delimitarea mai clară a atribuţiilor care revin fiecăreia dintre aceste structuri.
Unul dintre elementele importante ale acestui proces îl reprezintă organizarea concursurilor de admitere, atât pentru corpul diplomatic şi consular, cât şi pentru categoria funcţiilor specifice MAE, pe baza unei analize riguroase a necesităţilor de personal şi în limitele constrângerilor bugetare. Acestea vor fi lansate de îndată ce evoluţiile legate de pandemia de COVID-19 vor permite, astfel încât procedurile de concurs să se poată derula în siguranţă.
La acest moment, sunt în curs de desfăşurare, după ceva timp, procese de selecţie pentru trimitere în misiune permanentă cu durata de regulă de 4 ani, pentru toate categoriile de angajaţi ai instituţiei. Rotaţia personalului se desfăşoară pe baza principiilor imparţialităţii, obiectivităţii, competenţei şi dezvoltării carierei, ţinând cont de necesităţile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, pentru acoperirea posturilor vacante din serviciul exterior cu personal calificat şi motivat. Vă reamintesc că am solicitat în mod expres, imediat după preluarea conducerii instituţiei în noiembrie anul trecut, crearea Grupului de lucru pentru evaluarea oportunităţii detaşărilor şi angajărilor pe durată determinată efectuate sau în curs de aprobare. Acest Grup şi-a desfăşurat activitatea în mod constant, fiind decisă încetarea unor proceduri de detaşare. Această evaluare continuă.
Vă asigur că procesul de reformă instituţională a MAE, un proces complex şi laborios, va continua să se desfăşoare în ritm susţinut, prin eforturile întregii echipe MAE. O diplomaţie de succes are în spate oameni pregătiţi, competenţi, motivaţi. De aceea, reforma ministerului şi a Corpului Diplomatic rămân printre preocupările mele majore în calitate de ministru al Afacerilor Externe.
AGERPRES: Aţi fost audiat în Parlament pe tema lucrătorilor sezonieri români şi a drepturilor lor, în special în perioada pandemiei SARS-CoV-2. Atunci aţi vorbit despre faptul că misiunile diplomatice primesc foarte rar solicitări de asistenţă din partea muncitorilor ce se află în situaţii dificile. Dacă ar trebui să le transmiteţi un mesaj direct cetăţenilor români care merg la lucru în străinătate, legat de relaţia lor cu MAE, care ar fi acesta?
Bogdan Aurescu: Mesajul pe care l-aş transmite cetăţenilor români care merg să muncească în străinătate este cel pe care MAE l-a transmis încă de la începutul crizei şi îl reaminteşte cu fiecare ocazie, pe toate canalele de comunicare de care dispune: informarea temeinică anterior deplasării în străinătate în scopul desfăşurării de activităţi profesionale, consultarea inclusiv a informaţiilor publicate pe paginile de internet ale misiunii diplomatice şi/sau ale oficiilor consulare din statul de destinaţie şi acordarea unei atenţii sporite prevederilor contractelor de muncă ce ar urma să fie încheiate anterior deplasării în străinătate, în special în condiţiile specifice impuse de actuala criză COVID-19.
În acelaşi sens, am transmis în mod constant recomandări cetăţenilor români aflaţi în străinătate şi care se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat pentru asistenţă şi îndrumare. Am subliniat deopotrivă că este important ca cetăţenii români ale căror drepturi sunt încălcate să sesizeze şi în mod direct autorităţile competente din statele unde îşi desfăşoară activitatea, având în vedere că acestea au atribuţii de control sau evaluare a legalităţii contractelor de muncă.
Şi tocmai pentru a ne asigura că cetăţenii români care se află în străinătate au toate informaţiile necesare, mai ales în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, începând cu luna ianuarie au fost emise atenţionări de călătorie specifice. Ulterior, în februarie, a fost lansată pe site-ul oficial al instituţiei o secţiune intitulată "Informaţii actualizate COVID" şi care include informaţii actualizate cu privire la condiţiile aplicabile în fiecare stat.
Atenţionările au fost actualizate constant, cu accent pe recomandările pentru cetăţenii români care se află în alte state europene ca lucrători. De asemenea, în aprilie, a fost publicat pe site-ul MAE şi pe site-urile tuturor misiunilor diplomatice ale României în state europene Ghidul lucrătorului român în străinătate, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Complementar, misiunile diplomatice au diseminat activ mesajele adresate cetăţenilor români prin intermediul Facebook. Totodată, aş menţiona demersurile MAE şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, care s-au autosesizat în cele mai multe cazuri şi au semnalat autorităţilor locale, la toate nivelurile, aspecte legate de respectarea dreptului muncii, de protecţie socială şi de aplicare a măsurilor sanitare, în contextul crizei epidemiologice.
Revenind, cred că această criză reprezintă o lecţie nu doar pentru state şi autorităţi, ci şi pentru fiecare dintre noi şi încurajăm ca, pe viitor, cetăţenii români să se informeze, să îşi cunoască drepturile şi să solicite respectarea lor. Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile noastre diplomatice şi oficiile consulare sunt acolo tocmai pentru a ne asigura că atunci când acest lucru nu se întâmplă, sesizăm autorităţile competente. Încurajez cetăţenii români să nu ezite să solicite asistenţă consulară.
Aş mai vrea să reiterez faptul că situaţia cetăţenilor români din străinătate este o preocupare constantă pentru mine ca ministru şi pentru colegii mei, iar eforturile noastre de a acorda sprijin tuturor cetăţenilor români din străinătate, inclusiv lucrători sezonieri, vor continua în mod susţinut, în limitele posibilităţilor reale de acţiune în teren şi ale competenţelor noastre.
AGERPRES: În acest moment consideraţi că, în contextul pandemiei, ţările membre UE învaţă o lecţie? Sau este un moment în care se văd mai degrabă punctele slabe?
Bogdan Aurescu: Pandemia a reprezentat, atât pentru statele membre, cât şi pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, un "test" important în ceea ce priveşte capacitatea de reacţie rapidă şi eficientă la o situaţie fără precedent din punct de vedere epidemiologic, precum şi în privinţa capacităţii de identificare şi formulare de soluţii inedite la dificultăţi economice şi sociale. Nu în ultimul rând, această criză a constituit "un test" al solidarităţii şi voinţei de acţiune comune - cetăţeni, state membre şi instituţii comunitare.
Cu referire la România, aş vrea să punctez că în ciuda faptului că actuala criză a fost una dintre cele mai complexe şi dure din istoria recentă, fiind necesar ca inclusiv activitatea diplomatică să se adapteze la aceste provocări fără precedent, politica noastră externă a rămas fundamentată pe aceiaşi piloni consistenţi care stau la baza arhitecturii sale - statutul de stat membru al UE şi al NATO şi obiectivul de creştere a rolului României în aceste organizaţii şi de creştere a profilului lor, dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, ataşamentul profund pentru multilateralism şi respectarea dreptului internaţional. În plan macro, aş spune că printre cele mai importante lecţii învăţate în urma acestei crize pandemice se pot număra: necesitatea extinderii conceptului de securitate naţională la aspecte ce ţin de sănătate publică şi rezilienţa sistemelor de sănătate, necesitatea consolidării unui anumit grad de autonomie în ceea ce priveşte producţia de echipamente medicale critice, importanţa combaterii dezinformării şi a ştirilor false, precum şi rolul primordial al noilor tehnologii în activitatea curentă şi necesitatea acordării unei atenţii sporite şi inovatoare aspectelor legate de conectivitate.
În ceea ce priveşte reacţia la nivel european, chiar dacă şocul acestei pandemii a determinat, într-o primă etapă, adoptarea de către statele membre a unor măsuri unilaterale de limitare a răspândirii virusului, ulterior au fost formulate, inclusiv cu sprijinul Comisiei Europene, decizii care au favorizat o abordare coordonată a acestei provocări, atât în plan comunitar, cât şi în raport cu statele terţe. Astfel, crearea de culoare de transport pentru asigurarea funcţionalităţii pieţei interne şi a accesului la bunuri, formularea de decizii de natură financiară care să limiteze efectele economice ale crizei, lansarea de achiziţii comune de medicamente şi echipamente medicale, precum şi cooperarea în acţiunile de repatriere sau în privinţa limitării accesului în UE din statele terţe pe durata pandemiei sunt doar câteva dintre măsurile promovate de o manieră coordonată şi care au produs rezultatul scontat: o gestiune eficientă, în comun, a efectelor imediate ale acestei pandemii.
Desigur că, similar oricărei situaţii de criză, pandemia de COVID-19 a generat şi multe evoluţii neaşteptate sau de o amploare greu de anticipat chiar şi pentru statele membre cu un sistem sanitar deosebit de performant sau pentru cele cu situaţii economice stabile. În acest context, nu se poate vorbi despre puncte slabe ale statelor în gestionarea acestei provocări, ci de o serie de limitări ale capacităţii de răspuns la o situaţie fără precedent. Trebuie să avem totuşi în vedere că niciodată în istoria Uniunii nu a mai existat o criză de o asemenea amploare şi care să afecteze simultan toate statele membre.
Pe de altă parte, dacă ar fi să ne uităm un pic în spate, vom vedea că motorul avansării construcţiei europene a fost activat în multe situaţii de experienţele diverselor crize pe care Uniunea Europeană şi statele membre le-au traversat. Întotdeauna în situaţii dificile a fost găsit resortul potrivit pentru a identifica noi oportunităţi de cooperare şi de întărire a acţiunii comune şi a mecanismelor de prevenţie şi de gestiune. Şi în cazul crizei actuale este important ca experienţa înregistrată să fie transpusă în pârghii de consolidare a proiectului european în ansamblul său, iar "lecţiile învăţate" să se traducă într-o capacitate de a reacţie mai rapidă. Concret, vorbesc despre măsuri de limitare a răspândirii virusului, mecanisme de coordonare în vederea acordării sprijinului reciproc la nivel european, autonomie sporită la nivel european în ceea ce priveşte producţia de echipamente medicale, investiţii în cercetare în domeniul medical, sisteme de sănătate robuste-infrastructură medicală şi resurse umane pe măsură, stabilirea de mecanisme şi măsuri care să permită adaptarea societăţii din punct de vedere social şi economic la astfel de situaţii.
Aşa cum probabil aţi remarcat, unele dintre acestea au început să fie puse în practică încă din timpul derulării pandemiei. Deja un exemplu de acţiune al Uniunii în sensul lecţiilor învăţate este crearea unei rezerve strategice de echipamente medicale pentru Uniunea Europeană - rescEU. România a fost primul stat membru care a găzduit această rezervă strategică, facilitând ulterior livrarea de echipamente esenţiale în zonele cele mai afectate, inclusiv în vecinătatea UE, precum Italia, Spania, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord.
Actuala criză a arătat, de fapt, puterea de reacţie şi acţiune a Uniunii atunci când se acţionează coordonat, în baza dialogului şi a cooperării şi urmărind obiective comune. Astfel, pachetul de măsuri economice de urgenţă adoptat împreună de statele membre în luna aprilie pentru combaterea crizei şi deciziile Comisiei de ajustare temporară a regulilor de ajutor de stat sunt fără precedent. Criza a impulsionat identificarea unor soluţii inovatoare şi ambiţioase, de neimaginat în perioada precedentă. De asemenea, răspunsul Uniunii în plan economic şi social s-a realizat şi prin adaptarea şi flexibilizarea rapidă a unor instrumente, cum ar fi regulile de utilizare a fondurilor europene sau crearea unora noi la nivel european, precum Instrumentul temporar de reducere a riscului de şomaj. Măsurile au fost sprijinite fără rezerve de toate statele membre, precum şi de Parlamentul European.
Vor urma cu siguranţă şi alte acţiuni concrete în vederea asigurării pe viitor a unei coordonări eficiente la nivel european pentru gestionarea crizelor sanitare şi a consecinţelor economice. În acest context, trebuie menţionate Planul de relansare economică la nivel european şi viitorul buget european 2021-2027, care se află în negocieri în acest moment şi care au rolul de a contribui la redresarea economiilor europene.
De asemenea, criza a evidenţiat nevoia de sisteme de sănătate puternice şi adaptabile, care să dispună de mecanismele şi rezervele necesare pentru a fi în măsură să răspundă unor noi pandemii sau situaţii similare. Acţiunile UE şi ale statelor membre, inclusiv ale României, din perioada următoare vor avea în vedere caracterul strategic al domeniului sănătăţii şi importanţa vitală pentru buna funcţionare a societăţilor europene. Astfel, ne aşteptăm la consolidarea domeniului sănătăţii la nivel european prin extinderea coordonării între statele membre şi prin alocarea unei finanţări mai consistente pentru acţiunile în domeniul sănătăţii. De altfel, propunerile Comisiei referitoare la programul european de sănătate pentru perioada 2021-2027 - EU4HEALTH merg în această direcţie. În plus, mobilizarea la nivel european în ceea ce priveşte identificarea unui vaccin împotriva COVID -19, atât prin acţiunile statelor membre, cât şi prin coordonarea de către Comisia Europeană, este fără precedent.
În concluzie, cred cu convingere că principala lecţie care trebuie reţinută este că Europa trebuie să rămână unită, solidară şi puternică, iar mecanismele sale decizionale trebuie adaptate şi consolidate. În aceste condiţii, inclusiv dezbaterea privind viitorul Europei trebuie văzută ca oportunitate de analiză a concluziilor desprinse din gestionarea acestei crize şi a nevoilor specifice ale fiecărui stat membru, în funcţie de impactul generat de criza COVID-19. Proiectul european nu poate decât să aibă de câştigat dintr-o astfel de reflecţie.
AGERPRES: Pe 19 iunie, la finalul Consiliului European în sistem videoconferinţă, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană". La conferinţa de presă cu preşedinta Comisiei Europene şi preşedintele Consiliului a fost abordată problema alocării fondurilor de redresare, anume cum va fi tratată situaţia ţărilor care deja aveau nevoie de fonduri înainte de criza sanitară. Care sunt liniile pe care România poate să negocieze finanţare, din acest punct de vedere?
Bogdan Aurescu: Aşa cum menţionam mai devreme, pandemia de COVID-19 a generat şi continuă să genereze efecte negative multiple asupra tuturor statelor. Impactul economic şi social este unul considerabil şi necesită asigurarea unui răspuns coordonat în primul rând pentru atenuarea efectelor şi în al doilea rând pentru asigurarea revenirii la un proces durabil de creştere, precum şi la continuarea procesului de convergenţă în interiorul Uniunii. Experienţa crizei economice anterioare, din 2008, ne arată că un astfel de proces este de durată şi implică eforturi comune susţinute.
Aceasta a fost şi raţiunea pentru care Comisia Europeană a avansat un Plan cuprinzător de relansare economică la nivel european care ar urma să fie bazat pe doi piloni, şi anume: un prim pilon, reprezentat de un instrument de relansare economică denumit Next Generation EU, cu caracter temporar, al cărui obiectiv este să ofere sprijin financiar imediat statelor membre în atenuarea efectelor crizei, şi un al doilea pilon, reprezentat de un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, care va susţine măsurile de relansare, dar va continua, totodată, să sprijine punerea în aplicare a obiectivelor pe termen mediu şi lung ale UE.
Din perspectiva României, este important că cei doi piloni sunt concepuţi în mod complementar şi că, în principiu, sprijinul oferit statelor membre, inclusiv României, prin instrumentul de relansare economică, vine să suplimenteze alocările atribuite prin bugetul european.
Astfel, în cazul instrumentului de relansare vorbim despre surse de finanţare utilizabile pe termen scurt pentru susţinerea procesului de refacere economică post-COVID-19 sau pentru demararea implementării de reforme structurale care să conducă la creşterea capacităţii de dezvoltare şi a rezilienţei. În principiu, România poate accesa toate fondurile şi programele subsecvente acestui instrument, fie că vorbim despre facilitatea de redresare, care e cel mai semnificativ din punct de vedere al alocărilor, fie despre programe menite să ajusteze anumite sectoare afectate în acest context, precum sectorul IMM-urilor sau piaţa forţei de muncă.
În al doilea rând, măsurile pe termen mediu şi lung vor continua să fie sprijinite prin intermediul bugetului european, pentru care România consideră necesară asigurarea unor alocări ambiţioase, gata să susţină, pe termen mediu, continuarea procesului de convergenţă economică şi socială la nivel european. În raport cu aceste obiective, România, alături de multe alte state membre, continuă să pledeze pentru asigurarea unui rol central al politicii de coeziune şi, respectiv, al politicii agricole comune în cadrul viitorului buget european, cele două politici având o contribuţie categorică la stimularea investiţiilor şi la procesul de convergenţă.
După cum indică şi declaraţia domnului preşedinte Klaus Iohannis, România trebuie să facă în continuare eforturi susţinute să recupereze decalajul de dezvoltare faţă de celelalte state membre, "să prindă din urmă". Criza face însă mai dificil acest efort, dat fiind că, la priorităţile clasice de finanţare, se adaugă necesitatea finanţării de noi măsuri. Inclusiv din această perspectivă, România va pleda pentru alocări consistente atât prin intermediul instrumentului de relansare, cât şi prin intermediul bugetului european clasic.
Aş mai sublinia faptul că ceea ce avem la acest moment pe masa negocierilor sunt propunerile Comisiei Europene. Pe baza lor, se desfăşoară un proces complex şi deosebit de complicat de negociere care va trebui să se concretizeze, într-un orizont de timp relativ scurt, într-un acord politic al statelor membre.
AGERPRES: Anume, indicatorii ţării noastre ar putea fi văzuţi ca un "minus" în negocierea pe fonduri de redresare?
Bogdan Aurescu: Măsurile pentru contracararea sau diminuarea efectelor pandemiei pe plan economic sunt, într-o măsură semnificativă, direcţionate înspre sectoarele şi regiunile care au avut cel mai mult de suferit. Aşa cum precizam şi anterior, ceea ce avem la acest moment sunt propunerile Comisiei Europene. Nu există aspecte agreate la nivel UE, iar negocierile şi, mai apoi, acordul vor cuprinde, în mod ideal, la pachet, toate elementele esenţiale conturării unui Plan de relansare eficient şi viabil.
La acest moment, aspectele legate de metoda de alocare a resurselor disponibile din instrumentul pentru relansare se află în discuţie la nivelul statelor membre. Mecanismul de alocare a resurselor este declinat în funcţie de specificul fiecărui instrument, fond sau program. Trebuie menţionat, totodată, faptul că economia UE ar putea să scadă cu peste 7% în 2020, potrivit estimărilor Comisiei Europene, iar economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de aproape 8% în 2020. La acest moment, propunerile Comisiei Europene privind instrumentul de relansare se bazează pe aceste estimări, dar situaţia poate cunoaşte evoluţii semnificative în următoarele luni. Aşa cum sunt construite propunerile Comisiei Europene, acestea iau în calcul atât efectele crizei asupra economiilor statelor membre, cât şi indicatori legaţi în general de gradul de bunăstare a statelor membre, astfel încât să se asigure o partajare echitabilă a resurselor între statele membre, în funcţie de nevoile reale ale acestora dincolo de criză.
Statele membre se raportează în mod diferit la aceste criterii, în funcţie de interesele lor. Totuşi, în ansamblu, se poate aprecia că metodele de alocare propuse de Comisia Europeană constituie o bună bază de discuţie pentru negocierile în curs. Pentru România, este important ca alocările prin instrumentul de relansare să vină în completarea celor din bugetul UE şi să sprijine efortul de convergenţă şi reforme în plan naţional.
