Premium
1. LEN prevede la art. 94, alin (2), lit. v) și la art. 216 alin. (2) lit. j) că Ministerul Educației este obligat să publice şi să prezinte anual, în Parlament, raportul privind starea învăţământului din România. De trei ani de zile, acest lucru nu s-a întâmplat. Asta înseamna ca Legea a fost încălcată constant, chiar de cei care trebuie să vegheze la respectarea ei. De ce nu se respecta Legea, domnule Ministru?
2. 200000 de copii de clasa a treia încep școala fara manuale corelate cu programa de studiu. Sunt aceeași copii care in clasa 1 au învață pe fise făcute de invățători si părinți pentru ca nu au avut abecedare. Tot ei, in clasa a doua, au primit manualele noi dupa cateva saptamâni, iar acum, la început de a treia, vor primi, probabil, manuale vechi cu toate ca programa a fost schimbată! Încă de acum 4 ani exista prevazut calendarul dupa care trebuia finalizată programa, pentru a respecta termenul de achiziție si pentru a avea manuale in termenul legal. De ce nu s-a respectat acel calendar, de ce s-a ignorat acest interes fundamental al copiilor de a avea manuale, la timp si in acord cu programa școlara?
3. Articolul 69 alin. (4) din LEN prevede ca elevii de clasele a XI si a XII au dreptul la manuale gratuite. Ce trebuie sa facă, domnule Ministru, tinerii din aceasta tara si familiile lor pentru a li se garanta respectarea legii si respectarea Articolului 32 alin.(4), din Constituţia României, care prevede ca învăţământul de stat este gratuit? Cu părere de rău va spunem, Domnule Ministru, decontarea parțială a costului pentru manuale reprezintă tot o încălcare a Legii. O încălcare, in condițiile in care majoritatea parinților scot bani din buzunar pentru rechizite, pentru meditații, pentru transport si pentru materiale didactice in scoli.
4. La învestirea în funcție ați spus că nu vor mai exista școli fără autorizație sanitară. Nu negăm faptul că n-ar exista un progres în acest sens, însă mai rămân 4000 de clădiri fără autorizaţie de funcționare! Elevii nu pot fi trataţi cu jumătăţi de măsură- ori încep şcoala, ori rămân acasă ca în anii precedenţi. Nu se poate face Școală fără Școală: adică fără manuale, fără profesori, fără condiții minime de igienă, fără asigurarea transportului elevilor care nu au cu ce ajunge la școală.
Dacă Ministerul ar fi redactat și prezentat, așa cum prevede legea, raportul privind starea învățământului național, am fi avut un tablou exact al situației si am fi putut susține un efort comun: ministerul educației, ministerul dezvoltării, primăriile astfel încât in Romania, măcar aceasta problema, a școlilor, sa poată fi data la o parte ca fiind rezolvată. Am fi putut avea, in mod real, coerenta si consecventa in sistemul de educatie.
5. Institutul Național de Statistică arata că în România există 700.000 de copii în afara școlii. Exista 500.000 de absolvenți liceu care nu au reușit să obțină o diplomă de BAC si pentru care nimeni nu si-a asumat vreo răspundere, pentru care nu s-a prezentat niciun program de profesionalizare sau de inserție pe piața muncii. Ignorarea aceastei probleme condamna două generații de tineri la sărăcie.
Performanța, la nivel de țară, nu se judecă doar în funcție de numărul de medalii obținute la olimpiadele internaționale. Sunt extrem de valoroase acestea, dar nu sunt rezultatul sistemului de educatie ci rezultatul muncii elevilor, a unor profesori dedicați si a părinților care sprijină intens rezultatele copiilor.
Performanța la nivel de tara se măsoara în funcție de:
- procentul tinerilor școlarizați, al celor care ramân in școala, mai ales al tinerilor care provin din medii defavorizate;
- procentul de absolvenți care-și găsesc un loc de muncă;
- rezultatele obținute la testările internaționale.
Judecând după acești factori, după trei ani de guvernare PSD, performanța educației la nivel de tara lasă mult de dorit.
În educație nu există progrese de la un an la altul. Dar se intrevăd în funcție de viziunea exprimata la cârma ministerului și de gradul de predictibilitate a politicilor publice.
Unica predicție sigură este că nu se știe azi, ce mai rămâne în vigoare mâine. Nu se știe dacă avem nevoie de o nouă lege a educație, dar se vorbește despre ea. Nu se știe cum se poate crește numărul de tineri care să urmeze învățământul profesional, dar auzim păreri. Ministerul trebuie să ofere soluții, să ne spună care este viziunea și încotro se va îndrepta sistemul peste 10 ani. Asta înseamnă predictibilitatea politicilor publice, nu datul cu părerea.
Noi va oferim câteva soluții, domnule ministru, pe scurt. In detaliu, dacă doriți, putem avea dacă veniti mai des în Parlament sau daca veți consulta Parlamentul.
1. Definiți domeniile de competitivitate ale Romaniei la nivel internațional.
2. După aceea, definiți competențele pe care doriți să le obțină tinerii la ieșirea din școală.
3. Actualizați nomenclatorul calificărilor după fiecare stagiu educațional și urmariti unde se regăseşte o rată mare a abandonului și a sărăciei. Acolo, veniți cu măsuri cumulate din partea mai multor instituții ale statului, pentru ca acolo sunt adevăratele bombe sociale.
4. Decontați transportul elevilor și profesorilor, alocați microbuze școlare și bani pentru combustibil, încurajați profesorii performanți să rămână în sistem, investiți în infrastructura școlară: dotări, laboratoare și biblioteci. Puneți un accent mai mare pe etică și calitate. Chiar dacă avem un premier plagiator - școala românească nu este una imorală.
Sunt doar câteva soluții care vă pot ajuta și pe dvs., in activitatea de ministru, dar in primul rând ne-ar sprijini pe noi, ca oameni si ca tara.
Guvernul este primul care poate da sansa României să se dezvolte prin Educație. Trebuie doar sa aibă viziune, voința politica si sa-si asume responsabilități mai mari.
Puteți, domnule Ministru, sa faceți lucrul acesta?
Poate Guvernul Ponta PSD sa obțină lucrul acesta?
In privința Guvernului, avem garanția ca NU. De aceea ar trebui sa-si dea demisia MÂINE!
