Premium
Vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că la nivelul coaliţiei de guvernare nu s-a discutat încă despre proiectul de buget pentru anul 2023, deşi toată lumea şi-a propus ca în cursul lunii noiembrie actul normativ să intre în dezbatere parlamentară. În aceste condiţii, viceprim-ministrul evită să avanseze un procent cu care pensiile ar urma a fi majorate de la 1 ianuarie 2023, subliniind că UDMR susţine creşterea pensiilor cu rata inflaţiei înregistrată anul acesta.
„În momentul în care proiectul de buget va fi discutat în coaliţie, atunci vom discuta şi procentul. Trebuie să vă spun că, până la această oră, nu am discutat în coaliţie despre proiectul de buget, cu toate că în noiembrie trebuie să trimitem în Parlament, că ăsta a fost angajamentul nostru. Se poate face, că Ministerul de Finanţe şi ministerele de linie au început şi lucrează pe buget - deci nu este adevărat că nu se lucrează - dar în coaliţie trebuie să stabilim câteva chestiuni importante, de la deficit şi până la liniile care vor fi finanţate, proiectele de investiţii anuale, multianuale”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi seară, la TVR Info.
Conform acestuia, UDMR susţine creşterea pensiilor „cu rata inflaţiei”.
„În momentul în care proiectul de buget va fi discutat în coaliție, atunci vom discuta și procentul. Nu s-a discutat în coaliție despre proiectul de buget, cu toate că, în noiembrie, trebuie să îl trimitem în Parlament. (…) Punctul nostru de vedere este că pensiile trebuie crescute cu rata inflației. 15-16%, vom vedea în momentul respectiv, la sfârșitul anului, când discutăm în Parlament proiectul de buget, dar asta este limita la care eu m-aș duce acum. Pensionarii merită acest efort și noi trebuie să facem acest efort. Cât a fost inflația, cu atât puterea de cumpărare trebuie păstrată și pentru pensionari”, a spus Kelemen, marți, la TVR Info.
În ceea ce privește PNRR și jalonul pentru pensii, liderul Uniunii a explicat că, în PNRR, România și-a asumat 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
„Nu există un procent de 9,4% obligatoriu pentru statele membre, nu există așa ceva. Am verificat, nu există un criteriu de 9,4%. Nu știu cum a apărut acolo, sincer. Nu vreau să acuz pe nimeni. Dacă fac un calcul, România se încadrează în limita de 9,4% cu excepția așa numitelor pensii speciale, pe care eu le consider de serviciu. Suntem într-o încurcătură. Cu pensiile din sistemul public ne încadrăm în limita de 9,4%, dar nu dacă punem la cheltuielile cu pensiile cele de serviciu”, a precizat Kelemen.
Liderul Uniunii a arătat că trebuie găsită o soluție pentru acest sector, în urma unor discuții cu Banca Mondială.
„Principiul contributivității trebuie respectat, trebuie să fie și pentru cei care sunt în serviciul public, iar statul trebuie să decidă dacă, peste contributivitate, le mai dă lor ceva pentru anii petrecuți în serviciul public”, a menționat președintele UDMR.
Kelemen a arătat că nu trebuie permis ca pensia de serviciu să fie dată înaintea vârstei de pensionare.
„Vrei să ieși la pensie la 50 de ai, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primești la 65 de ani. Nu poți să iei și pensia de serviciu la 50 de ani și după aceea să lucrezi în continuare, la stat.
Apoi, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul și vorbim în primul rând, de o parte dintre magistrați”, a mai spus Kelemen Hunor.
