Premium
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat vineri, de la ora 13:00, la panelul „Overcoming European Discrepancies”, din cadrul Summitului Charlemagne Prize, organizat la Palatul Cotroceni. În discursul său președintele țării a arătat cum a afectat criza Covid-19 atât societatea românească, cât și cea europeană. El a făcut apel la unitae la nivel european, indiferent de discrepanțe.
Citește și: Măști neconforme în România: țara noastră a emis o alertă; cum să le recunoști
„Domnule Linden,
Doamnă Keupen,
Doamnă Reding,
Domnule Prof. Dr. van Middelaar,
Stimați participanți,
Apreciez în mod deosebit eforturile Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen de a organiza acest eveniment, într-un format digital, pe fondul situației epidemiologice dificile prin care trecem, în Europa și în lume.
Felicitări doamnei primar Keupen pentru alegere și mult succes!
Criza generată de pandemia de COVID-19 ne-a adus în fața unei situații excepționale și a evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic. Este cel mai bun exemplu al faptului că oricând ne putem confrunta cu situații imprevizibile, bulversante, care pun la încercare până și construcția europeană și modul de funcționare a Uniunii Europene.
Are capacitatea Uniunea de a răspunde eficient provocărilor? Acționăm împreună mai bine decât individual, ca state membre, pentru a corecta discrepanțele de dezvoltare dintre noi, menținând, în același timp, diversitatea și bogăția societăților noastre? Din perspectiva României, susțin fără ezitare o abordare pro-europeană și un răspuns pozitiv la aceste întrebări.
În cei 70 de ani care au trecut de la Declarația lui Robert Schuman, Uniunea Europeana a dovedit de multe ori că este și rămâne un proiect solid și durabil.
Pe fundalul curent marcat de provocări multiple, devine însă evident că adaptarea la noile realități ale contextului european și global necesită un proces amplu de reflecție legat de rolul Uniunii. Acest proces trebuie să aibă în vedere inclusiv lecțiile învățate din gestionarea crizei sanitare curente.
Anul trecut, cu ocazia Summitului pe care am avut onoarea să îl găzduiesc la Sibiu, la 9 mai 2019, toți liderii europeni au reafirmat hotărârea de a duce mai departe acest proiect, care trebuie să acționeze unitar, în beneficiul cetățenilor - o Europă unică, de la Est la Vest, de la Nord la Sud. Reuniți într-un oraș cu o moștenire istorică și culturală impresionantă, simbolic pentru diversitatea care caracterizează Uniunea, am fundamentat „spiritul de la Sibiu”, axat pe unitate și angajament pentru o Uniune puternică, unită, care apără modul nostru de viață, democrația, statul de drept și acționează pentru binele cetățenilor noștri.
Această viziune asupra viitorului Europei trebuie să ne ghideze mai departe, inclusiv în dezbaterile care vor urma în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.
Doamnelor și domnilor,
Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană ne-a demonstrat puterea transformatoare a acesteia. A fost un pas istoric care ne-a permis să lucrăm împreună pentru a reduce disparitățile dintre statele membre, dar și din interiorul societăților noastre.
Progresele realizate de România, în plan economic și social, al construcției democratice, reprezintă dovada clară în acest sens.
Pentru noi, proiectul european este un proiect de societate, care a susținut și potențat procesele noastre de modernizare pe toate palierele. La rândul nostru, aducem o contribuție importantă construcției europene.
Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, abordarea inclusivă în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului României la nivelul Uniunii.
Am pus în slujba obiectivului coeziunii europene primul nostru mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019. Suntem „prin noi înșine” o ilustrare a faptului că o Europă mai puternică și mai unită aduce beneficii tuturor, mai mult decât o Europă axată pe cercuri concentrice sau pe viteze diferite de dezvoltare și integrare. Iar tocmai răspunsul Uniunii la criza actuală reconfirmă legitimitatea acestei abordări susținute constant de România, axată pe unitate și convergență la nivel european.
În fața provocărilor curente, am învățat că trebuie să depășim divergențele. Uniunea Europeană a progresat prin implicarea și contribuția economică, socială și culturală ale fiecărui stat membru.
Viziunea privind viitorul construcției europene trebuie să pornească de la ideea de unitate, solidaritate și coeziune, pe baza valorilor și principiilor democratice care stau la baza Uniunii.
Valorile europene trebuie readuse în prim-planul acțiunii noastre comune. Iar aceste valori care ne unesc trebuie să depășească diferențele dintre noi.
Un răspuns adecvat la o criză de o asemenea magnitudine și cu ramificații și implicații atât de complexe - de la sănătate și achiziții, până la aspecte privind libera circulație, nu poate fi decât unul european comun și coordonat.
România a contribuit la această abordare solidară și pe parcursul crizei curente, dovedind încă o dată că este un partener de încredere. Echipe de medici și asistenți români s-au deplasat în Italia și Republica Moldova pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei.
De asemenea, țara noastră este, ca și Germania, unul dintre statele membre care au gestionat constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale pentru întreaga Uniune - RescEU.
Doamnelor și domnilor,
Uniunea Europeană, statele membre, cetățenii europeni, cu toții ne aflăm în fața unor schimbări cu impact substanțial asupra generațiilor viitoare. Pandemia și efectele sale, evoluția tehnologică, gestionarea schimbărilor climatice sunt doar câteva aspecte la care trebuie să reflectăm în această etapă.
Reușita construcției europene constă și va continua să se bazeze pe modalitatea în care diversele dimensiuni de integrare - economică, socială, politică - se completează și se potențează reciproc.
Dacă ne raportăm la istoria recentă a Uniunii Europene, două au fost, cred, momentele care au fost caracterizate drept crize majore, respectiv criza economică care a debutat în 2008 și cea a migrației din 2014-2015. Ambele au dat naștere la noi soluții și noi abordări.
Din aceste perspective și actuala criză trebuie văzută ca o oportunitate. O oportunitate de a găsi, de comun acord, instrumente pentru a răspunde problemelor curente și provocărilor viitoare. O oportunitate de a corecta lacunele dintr-o serie de domenii, pentru a fi cu un pas în fața unor noi crize.
Avem nevoie, în consecință, de consolidarea sistemului sanitar în Uniunea Europeană, de investiții în cercetare-inovare; de asigurarea unei creșteri economice robuste, în paralel cu un nivel sustenabil al datoriilor bugetare; de crearea unor sisteme de securitate socială pentru a proteja categoriile sociale cele mai vulnerabile; de sporirea securității cibernetice și evaluarea riscurilor inteligenței artificiale; de combaterea efectelor schimbărilor climatice; de consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor global.
Depășirea crizei sanitare va trebui să însemne, în același timp, depășirea consecințelor, pe termen mediu sau lung, de natură economică și socială.
Acordul politic de la Consiliul European din luna iulie cu privire la punerea în aplicare a unui Plan European de Redresare Economică constituie un reper istoric remarcabil.
Acordul politic asupra Planului de redresare economică marchează un punct de cotitură în definirea acțiunii comune la nivel european, facilitând utilizarea, în premieră, a unui mecanism de atragere de fonduri de pe piețele financiare, susținut prin sistemul de resurse proprii al Uniunii.
Uniunea Europeană a pus, astfel, la dispoziția statelor membre un set comun de instrumente și mecanisme menite să susțină eforturile de atenuare a efectelor pandemiei, atât pe plan economic, cât și social.
Totodată, accentul plasat, în cadrul Planului european de redresare economică, pe componenta digitală și pe dimensiunea ecologică a dezvoltării tehnologice și industriale va susține, fără îndoială, obiectivul unei reveniri sustenabile a economiei europene.
Potențialul transformator al acestor două tendințe constituie beneficii de necontestat. Consecințele pandemiei au afectat și vor afecta statele membre în mod asimetric. Pentru a evita reluarea și chiar potențarea discrepanțelor dintre state, este nevoie ca măsurile și deciziile de la nivel european să fie subsumate, permanent, principiilor de convergență și solidaritate.
În același timp, trebuie să ne adaptăm la progresul tehnologic. Pandemia ne-a obligat să orientăm foarte multe activități în mediul on-line. Ca atare, piața forței de muncă trebuie să se adapteze la noi cerințe. Unele activități pot fi realizate parțial sau exclusiv prin intermediul platformelor virtuale, altele nu.
Astfel, ajungem la esența lucrurilor: cum putem gestiona cât mai bine consecințele economico-sociale ale acestei pandemii și ale progresului tehnologic, astfel încât să ne adaptăm la noile realități și să evităm adâncirea disparităților sociale, iar categoriile de persoane cele mai vulnerabile să fie protejate. În aceste domenii trebuie să acționăm împreună în continuare la nivel european.
Doamnelor și domnilor,
Dați-mi voie să punctez și câteva aspecte legate de agenda externă a Uniunii.
În actualul context global marcat de provocări multiple, de la declinul multilateralismului, la valul de instabilitate politică și conflicte în vecinătatea sa, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze rolul de actor global puternic.
Trebuie să ne angajăm cu toții să consolidăm Uniunea Europeană - o Uniune puternică, eficientă și credibilă, o Europă a principiilor și valorilor democratice, o Europă solidară și furnizor de ajutor umanitar, o Europă garant al multilateralismului. Pentru România acesta este un obiectiv esențial de politică externă. Susținem în mod activ multilateralismul și ordinea internațională bazată pe reguli sau ceea ce astăzi mai numim „statul de drept la nivel internațional”.
Abordarea multilaterală, fundamentată pe valori și principii comune, solidaritate și cooperare europeană și internațională, este modalitatea prin care putem depăși provocările comune.
Modelul Uniunii Europene, istoricul său democratic, standardele înalte în multiple domenii și contribuțiile financiare și materiale substanțiale la acțiunea organizațiilor internaționale confirmă faptul că putem avea un rol de lider la nivel internațional, prin care putem să influențăm substanțial reforma și revitalizarea sistemului multilateral.
Măsurile în plan intern trebuie să fie sprijinite de o acțiune externă orientată simultan spre două direcții. Pe de o parte, trebuie să avem în vedere reducerea dependenței de actori globali care nu împărtășesc aceleași valori. Pe de altă parte, se impune consolidarea relațiilor în interiorul Uniunii Europene și al NATO, precum și cu actori din afara acestora, care au obiective compatibile cu ale noastre.
Astfel, parteneriatul transatlantic este fundamental, România pledând și acționând în permanență pentru întărirea acestuia. Statele Unite au fost și rămân un partener natural al Uniunii, cu care împărtășim un sistem comun de valori democratice și obiective comune de securitate.
Consolidarea relațiilor cu alți actori globali este vitală, iar aici politica externă trebuie să fie strâns conectată cu politica comercială, industrială, de cercetare și dezvoltare, în paralel cu întărirea sistemului multilateral bazat pe reguli și fără a prejudicia sistemul de principii și valori pe care Europa îl reprezintă.
Modalitatea prin care Uniunea va sprijini statele din vecinătatea imediată în a limita efectele negative ale pandemiei generate de COVID-19 va avea un impact puternic asupra modului în care aceste state și cetățenii lor se raportează la Europa.
România a pledat și acționat pentru solidaritate, în acest sens fiind ilustrativ sprijinul oferit statelor vecine din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic, precum Republica Moldova și Ucraina.
Criza actuală a adus în prim-plan, totodată, importanța întăririi rezilienței. La nivel statal, trebuie să investim în reziliența instituțiilor noastre, a economiei și a societății, astfel încât acestea să poată rezista și depăși șocurile, fie acestea în domeniul economic, social sau al sănătății. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere faptul că o reziliență sporită implică și capacitatea de combatere a dezinformării și a acțiunilor ostile de tip hibrid, care s-au multiplicat îngrijorător de la debutul acestei crize.
Doamnelor și domnilor,
Perioada pe care o traversăm necesită mai mult ca niciodată unitatea statelor membre, consensul și depășirea discrepanțelor la nivel european. Astfel, putem consolida proiectul european și asigura ca cetățenii europeni să trăiască în prosperitate și siguranță, să continue să beneficieze de realizările Uniunii Europene", a spus Klaus Iohannis.
Citeste si: VIDEO - Percheziții în București la mai mulți violatori: au abuzat minori cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani .
