DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Legea antilegionară, explicată de directorul 'Elie Wiesel'. Replică pentru Pleşu şi Marius Oprea

alexandru florian

Actualizarea legii care interzice propaganda extremistă şi cultul criminalilor de război, prin introducerea legionarilor pe listă, a stârnit şi reacţii de revoltă. De la simpatizanţi ai fostei Mişcări legionare, la istorici şi scriitori, numeroşi lideri de opinie au criticat actul normativ. Şi, aşa cum se întâmplă după ce un astfel de "bolovan" porneşte la vale, nu au lipsit reacţiile şi comentariile alarmiste, fără bază reală în textul legii: serviciile ne vor monitoriza conversaţiile private, istoricii nu vor mai putea studia şi dezbate în public anumite aspecte, personalităţile care au avut legături cu Mişcarea legionară şi operele lor vor fi scoate din spaţiul public. Despre ce înseamnă noua lege şi ce efecte va avea, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a vorbit într-un scurt interviu pentru STIRIPESURSE.RO.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

Reporter: - Care a fost rolul Institutului Ellie Wiesel în apariţia acestei legi?

Alexandru Florian: - Am oferit consultanţă. Nu am redactat noi, pentru că nu suntem jurişti.

Rep.: - Cu ce este mai bună această variantă faţă de cea din 2002?

A.F.: - Varianta modificată reprezintă o contextualizare a Holocaustului şi a extremei drepte fasciste europene din anii 40 la România. S-au introdus două mari elemente. S-a definit Holocaustul din România. Până acum se definea Holocaustul în general ca fiind făcut de statul German şi aliaţii săi. În noua variantă, imediat după menţionarea generală a Holocaustului, se menţionează că Holocaustul în România se referă la cele petrecute pe teritoriul de atunci al României şi la instituţiile statului care au fost responsabile. A doua modificare este legată de faptul că, după încriminarea organizaţiilor şi simbolurilor fasciste, antisemite, xenofobe, rasiste şi aşa mai departe, se incriminează simbolurile şi asociaţiile de tip legionar. Respectiv se incriminează Mişcarea legionară cu cele trei denumiri sub care a funcţionat, şi simbolurile pe care le-a avut în epocă. Sunt interzise a fi promovate pe spaţiul public pentru că sunt legate de existenţa unui partid politic de extremă dreapta, de tip fascist, care a funcţionat în România în acea perioadă.

Rep.: - Puteţi să-mi daţi exemple de simboluri sau organizaţii care există în prezent şi ar putea fi vizate de noua formă a legii?

A.F.: - A fost chiar un partid care s-a denumit „Totul pentru ţară”. În urmă cu vreo 3 ani, instanţa, în baza legii partidelor, i-a acceptat existenţa. În luna mai anul acesta, în baza unei sesizări în instanţă a Parchetului, partidul a fost dizolvat pe baza legii partidelor, pentru că nu a îndeplinit nişte criterii. Deci a fost un partid în România care până în luna mai s-a numit şi a funcţionat pe baza doctrinei şi se legitima ca fiind continuatorul partidului Totul pentru ţară, al Mişcării legionare din perioada interbelică. Dacă ne referim la simboluri, vă pot spune că steagul Mişcării legionare se află astăzi pe o clădire pe o stradă lângă Gara de Nord. Chiar scrie pe un banner că ar fi sediul Mişcării legionare.

Vezi și: Legea 'anti-legionară', explicată. Ce interzice de fapt

Rep.: - Credeţi că vom avea în curând şi condamnări în baza acestei legi? Din câte am înţeles, pe baza vechii forme a legii nu au existat condamnări din 2002 până în prezent.

A.F.: - E adevărat că nu au existat. Cel puţin din câte ştiu eu. Sesizările despre care am cunoştinţă că s-au făcut în baza acestei legi s-au încheiat cu rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Ce va fi de acum încolo mi-e greu să speculez, pentru că instituţiile abilitate trebuie să se pronunţe, respectiv cei care fac cercetarea - Ministerul Public şi Poliţia, prin secţiile specializate, în măsura în care o să aibă vreo sesizare în baza acestei legi. Timpul ne va spune. Vom vedea cum reacţionează şi societatea civilă în baza acestei legi.

Rep.: - Într-un editorial publicat luni, domnul Andrei Pleşu denunţa faptul că nu există o simetrie între interzicerea fascismului şi a comunismului. Pe de altă parte, domnul Andrei Muraru a afirmat că legea interzice şi cultul lui Nicolae Ceauşescu, ceea ce nu reiese neaparat din textul legii, mai spune domnul Pleşu.

A.F.: - Domnul consilier prezidenţial Andrei Muraru a făcut afirmaţia despre Nicolae Ceauşescu în sensul că această lege interzice cultul persoanelor care au fost condamnate pentru genocid. Nicolae Ceuaşescu a fost condamnat pentru genocid în decembrie 1989. În acest sens s-a referit consilierul prezidenţial că, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, Legea 217/2015, dacă încearcă vreo instituiţie sau vreo persoană să promoveze pe spaţiul public cultul lui Ceauşescu, nu poate să o facă pentru că Nicolae Ceauşescu a fost condamnat pentru genocid. Numai în sensul ăsta. Nu s-a referit Muraru nici la ideologia comunistă, nici la colegii de cabinet, ci numai strict la persoana lui Ceauşescu ca fiind condamnat pentru genocid.

Vezi şi: Andrei Pleşu desfiinţează legea antilegionară: Nu justiţie, ci înfierare tovărăşească

Rep.: - Argumentul domnului Pleşu era că e oarecum problematic din punct de vedere al dreptului internaţional procesul lui Nicolae Ceauşescu.

A.F.: - Poate să fie foarte problematic din foarte multe puncte de vedere. Atâta timp cât este un proces, cu o sentinţă definitivă, care astăzi este în vigoare, deci nu a fost supusă altor proceduri juridice care să o anuleze, Ceauşescu este vinovat pentru genocid. Eu nu am cunoştinţe juridice. Poate să fie discutabil, poate să nu fie. Sentinţa este în picioare atâta timp cât nu este revocată, nu este modificată de vreo altă instanţă care are puterea să facă acest lucru.

Rep.: - Sub incindeţa legii intră şi cultul/elogierea mareşalului Ion Antonescu? De asemenea o condamnare problematică...

A.F.: - Da. Era încă din 2002. Se interzice pe spaţiul public cultul criminalilor de război, cultul celor care au fost condamnaţi pentru crime de război. Verdictul în procesul Antonescu nu este problematic. El a avut loc în acord cu Comisia Aliată, iar documentele de arhivă care probează caracterul criminal al guvernării sunt explicite.

Rep.: - Dar în unele oraşe există şi străzi cu numele mareşalului Antonescu.

A.F.: - Da, mai există. Nu în multe oraşe. Cred că mai sunt cinci localităţi. În două dintre ele deja s-au modificat. Ca urmare a unor sesizări, li s-a atras atenţia administraţiilor locale. La două sau trei e în curs de modificare şi e o localitate unde primăria refuză să schimbe numele legii. Erau mult mai multe. Au mai rămas nişte localităţi. Institutul a făcut adrese administraţiei locale pentru corijarea acestor situaţii. Dar, într-adevăr, nu poţi să dai nume de străzi, de instituţii, tot ce înseamnă cultul unei persoane pe spaţiul public.

Rep.: - Pentru a lămuri una dintre chestiunile alarmiste: Legea vizează doar spaţiul public sau şi discuţiile private?

A.F.: - Legea vizează doar spaţiul public şi este vorba numai de promovarea cultului unor persoane condamnate definitiv ca fiind vinovate de crime de război sau genocid. Sau, pe spaţiul public, se interzice promovarea simbolurilor organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste, xenofobe şi aşa mai departe. Dezbateri, discuţii, chiar şi în spaţiul public, sunt posibile. Nu înseamnă că se interzice să se vorbească despre ceva. Se limitează manifestările şi simbolistica respectivă.

Vezi şi: ACUZAȚII grave la adresa președintelui: A instituit cenzura Internetului!/ DOCUMENT

Rep: - Legat de acest aspect, domnul Marius Oprea spunea că legea ar putea împiedica munca istoricilor în privinţa unor victime are regimului comunist.

A.F.: - Legea nu se referă la cei care au stat în închisorile comuniste sau la cercetările pe care le face domnul Marius Oprea sau alte persoane care sunt interesate să studieze perioada comunistă. Cred că este foarte bine să se dezbată orice, dar înainte ar fi bine să se şi cunoască subiectul foarte bine. Atunci şi speculaţiile ar fi mai puţine.

Ţin să subliniez – am văzut şi eu câteva reacţii – că legea nu este o lege a cenzurii. Este o lege care este sincronă cu astfel de reglementări care există în foarte multe ţări din Europa occidentală, cum ar fi Franţa, Germania, Austria, Cehia, Spania şi altele. Deci nu au inventat românii roata şi, chiar dacă limitează libertatea de manifestare sau de exprimare, în sensul de a promova valori legionare şi simbolistica respectivă, nu este singura lege, nu este prima lege de acest fel. Foarte multe ţări din Europa au adoptat asemenea forme de reglementare, în contextul în care clasa politică, care votează legi, a considerat că există riscul ca mişcările sau manifestările de tip extremă fascistă să ameninţe stabilitatea sau reprezintă o vulnerabilitate pentru societatea respectivă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.