Premium
Legile care au pus pe jar România în 2015, anul legilor controversate. Senatorii şi deputaţii au încercat să modifice Codul Penal, astfel încât cei reţinuţi pentru fapte de corupţie să nu mai fie încătuşaţi, iar arestarea preventivă să se facă în baza unor "indicii temeinice" şi nu a "suspiciunilor rezonabile". Aleşii au avut grijă şi de ei. Şi-au votat pensii speciale, care pot ajunge la 4.600 de lei. De asemenea, după luni întregi de certuri, liberalii şi social democraţii au ajuns la un compromis în privinţa votului prin corespondenţă, cerut cu insistenţă de preşedinte.
Citește și: Guvernul Cioloș 'își pune în cap' aleșii locali: Atac asupra pensiilor speciale
Unul dintre proiectele de lege controversate ale anului îl reprezintă pensiile speciale pentru parlamentari. Legea a fost iniţiată de senatorii şi deputaţii PSD. Pe lista susţinătorilor au apărut şi 23 de liberali. Conducerea PNL şi-a dat seama că acest lucru nu dă bine la imagine şi şi-a obligat parlamentarii să renunţe la susţinerea actului normativ. În plen, legea a fost însă votată. Aleşii au susţinut că au tot dreptul să încaseze banii respectivi.
„Eu nu am mai putut să îmi practic meseria de arhitect, de exemplu. Cred ca aş fi avut succes. Eram un arhitect bun", spune Bogdan Niculescu Duvăz, deputat PSD. „Noi apreciem ca activitatea pe care o desfaşoară un om trebuie sa fie remunerata", declară Nicolae Mircovici, deputat grupul minoritaţilor naţionale. „Este momentul, stimaţi tovarăşi... Să vă luaţi Parlamentul înapoi. Pentru un Parlament curat, puternic, prefecţionist. Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră", afirmă Anghel Stanciu, deputat PSD.
Citește și: Premoniție devastatoare pentru România: Vom fi atacați de Rusia
Preşedintele Klaus Iohannis refuză să promulge legea şi o trimite înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Aici este ţinută câteva luni la comisia pentru statut, până când aleşii găsesc un moment prielnic să o repună pe ordinea de zi: în decembrie, exact în timpul sedinţei în care se dezbătea bugetul de stat. Şi de această dată, trece fără niciun fel de problemă, deşi liberalii votează împotrivă.
"Nu o luaţi ca pe un drept extraordinar al unor oameni deasupra legii sau deasupra cetăţeanului de rând", spune Cristiana Anghel, senator ALDE. Pentru meritele sale deosebite, fiecare senator şi deputat va primi la pensie în plus şi 4.600 de lei pe lună dacă are cel puţin trei mandate în Parlament.
Citește și: A început campania electorală: Un primar a organizat pomana porcului cu bani publici
O altă provocare a aleşilor a fost Codul Penal. Pe masa deputaţilor s-au strâns nu mai puţin de 22 de modificări ale acestui act normativ, care mai de care mai controversate. Senatorul PSD Şerban Nicolae a propus ca persoanele reţinute să nu mai fie încătuşate atunci când sunt duse în faţa instanţei decât dacă sunt acuzate de fapte comise cu violenţă.
Majorarea salariilor demnitarilor a fost aprobată de Guvern în luna iulie, atunci când premier interimar era Gabriel Oprea. Legea prevede o crestere substanţială, de la 1 august 2015, a salariilor preşedintelui, premierului, şefilor Parlamentului şi preşedintelui ICCJ.
Citește și: Cod galben de ceață: Ce județe sunt afectate
Dispute au fost şi în privinţa legii alegerilor locale. Liberalii au susţinut că primarii trebuie aleşi în două tururi de scrutin. Social democraţii au vrut într-un singur tur. Pană la urmă, conducerea PNL a renunţat la pretenţiile avute, iar legea a trecut în varianta PSD în 2016, ne vom alege primarii într-un singur tur de scrutin, spun cei de la Digi 24.
