Premium
Resturi dintr-o rachetă rusească Kh-59, doborâtă de apărarea antiaeriană, au avariat două blocuri de locuințe în Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Zelenski, aflat în sudul țării. Trei persoane au murit și cel puțin 38 au fost rănite, între ele și copii.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 13 martie 2024, ora 15.45:Zelenski se pregătește să ia o măsură care va genera un deranj uriaș
UPDATE 13 martie 2024, ora 14.50: Vladimir Putin vorbeşte despre "resentimentele" lui Macron în legătură cu influenţa Rusiei în Africa
Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri, într-un interviu televizat, "resentimentul" omologului său francez Emmanuel Macron din cauza influenţei tot mai mari a Rusiei în Africa, în special prin grupul paramilitar Wagner, informează AFP.
"Da, cred că există resentimente", a spus Putin, dând asigurări că a avut în trecut discuţii "foarte deschise pe această temă" cu preşedintele francez.
Potrivit lui Vladimir Putin, Franţa a trebuit să facă faţă concurenţei din partea grupului paramilitar Wagner, care, începând de la mijlocul anilor 2010, a desfăşurat combatanţi în mai multe ţări africane în numele guvernelor din aceste state, înlocuind puterea tradiţională a Franţei în regiune.
Însă, în opinia lui Vladimir Putin, este vorba de dosare strict economice atunci când un stat decide să recruteze paramilitari străini.
"Noi nu ne-am impus în Africa. Noi nu am înlăturat Franţa, problema este alta. (Problema) este acest faimos grup Wagner. El a realizat iniţial o serie de proiecte economice în Siria, apoi a trecut spre ţări din Africa. Ministerul Apărării (rus) l-a susţinut, însă doar pentru că era vorba de un grup rusesc, nimic mai mult", a spus Putin.
Preşedintele rus a estimat că "liderii africani ai anumitor ţări au încheiat acorduri cu operatori economici ruşi" pentru că ei "nu au mai vrut să lucreze în unele domenii cu francezii".
"Nu înţeleg de ce ar putea unii să se supere pe noi dacă un stat independent vrea să-şi întărească relaţiile cu parteneri ce provin din alte ţări, în special din Rusia", a declarat Putin.
Kremlinul negase chiar existenţa grupului Wagner înainte de ofensiva împotriva Ucrainei, în timpul căreia grupul s-a plasat în prima linie. Chiar dacă rebeliunea lui Evgheni Prigojin, liderul grupului, şi apoi moartea lui în 2023 au însemnat declinul Wagner, acesta şi alte grupuri paramilitare îşi continuă operaţiunile pe continentul african.
Vizată de importante sancţiuni occidentale, Rusia caută să-şi recâştige influenţa în Africa, pe care a pierdut-o după destrămarea Uniunii Sovietice, pozând drept putere eliberatoare în faţa colonizatorilor occidentali.
Kremlinul şi-a concentrat eforturile în special în ţările din zona Sahel, desfăşurând acolo grupuri paramilitare în cadrul unor acorduri foarte opace.
UPDATE 13 martie 2024, ora 14.00: Ucraina speră să primească în curând primele obuze promise de Republica Cehă
Ucraina speră să primească în viitorul apropiat primele livrări de obuze promise de Republica Cehă pentru armata ucraineană, care duce lipsă de astfel de muniţie în războiul contra Rusiei, a declarat miercuri ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, relatează F rance Presse.
''După semnalele preliminare pe care le-am primit, băieţii noştri de pe linia frontului vor resimţi o creştere a aprovizionării cu obuze într-un viitor apropiat'', a spus Kuleba într-o conferinţă de presă comună cu omologul său moldovean, Mihai Popşoi.
''Prima parte a obuzelor va fi livrată într-un viitor apropiat. Apoi, pe tot parcursul anului, vor fi livrate noi loturi'', a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene, fără a face alte precizări.
Premierul ceh Petr Fiala a afirmat săptămâna trecută că iniţiativa sa de a-i furniza Ucrainei muniţii produse în afara Europei a reuşit să strângă fondurile necesare pentru achiziţionarea a 300.000 de obuze.
Şeful statului ceh Petr Pavel anunţase că Ucraina va primi 800.000 de obuze în următoarele săptămâni, 18 ţări donatoare angajându-se să asigure o finanţare suficientă în acest scop.
El afirmase în februarie că ţara sa, membră a Uniunii Europene şi a NATO şi având 10,8 milioane de locuitori, este în măsură să strângă din afara Europei o cantitate importantă de arme pentru Ucraina, după eşecul Uniunii Europene de a furniza Kievului cantităţile promise de obuze.
În ultimele luni, forţele ucrainene s-au confruntat cu o lipsă de muniţii în timp ce încercau să respingă atacurile trupelor ruse, care au invadat Ucraina în februarie 2022.
Anul trecut, UE a promis să îi livreze Ucrainei 1 milion de obuze până în martie 2024, însă nu şi-a respectat acest angajament.
UPDATE 13 martie 2024, ora 13.35: Vladimir Putin joacă în forță: Suntem gata pentru negocieri de pace în Ucraina, dacă Moscova primește garanții
UPDATE 13 martie 2024, ora 12.35: Val de drone asupra Rusiei - Încă o rafinărie este în flăcări
UPDATE 13 martie 2024, ora 10.05: Zeci de drone au vizat mai multe regiuni ruse, inclusiv importante situri energetice
Zeci de drone ucrainene au vizat miercuri mai multe regiuni ruse, dar şi importante situri energetice din Rusia, informează agenţiile internaţionale de ştiri, în timp ce presa rusă vorbeşte despre 58 de drone doborâte.
O rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă în Riazan, la circa 200 de kilometri sud-est de Moscova, atac care a făcut răniţi şi a provocat un incendiu, a anunţat guvernatorul regiunii, informează AFP.
"Rafinăria de petrol din Riazan a fost atacată cu o dronă (...). Potrivit primelor informaţii, există răniţi", a scris guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, pe Telegram.
Potrivit lui Malkov, în urma atacului "s-a declanşat un incendiu" în această rafinărie, unul dintre cei mai mari producători de carburant pentru centrul Rusiei şi controlată de gigantul petrolier Rosneft.
"Toate serviciile de salvare operează la faţa locului", a adăugat Malkov, precizând că el însuşi s-a deplasat acolo.
Alte câteva zeci de drone au vizat regiunile ruse Belgorod, Briansk, Kursk şi Voronej, toate frontaliere cu Ucraina, fără a face răniţi, potrivit autorităţilor regiunilor respective.
O dronă a fost doborâtă în apropiere de o rafinărie de petrol din regiunea Leningrad, în apropiere de oraşul Sankt-Petersburg, în nord-estul Rusiei, a anunţat pe Telegram guvernatorul regiunii Aleksandr Drojdenko, subliniind că atacul "nu a făcut victime, nici pagube materiale".
Situri energetice ruse sunt atacate de drone pentru a doua zi consecutiv.
Marţi, o rafinărie de petrol vizată de o dronă ucraineană a luat foc în zona industrială Kstovo, în regiunea Nijnii Novgorod, la 800 de km de frontiera cu Ucraina.
Un alt incendiu s-a declanşat marţi într-un complex de carburant în regiunea Oriol, la circa 160 de km de frontiera cu Ucraina, de asemenea după un atac cu dronă.
Miercuri, peste 30 de drone au fost doborâte în regiunea Voronej, atac ce a cauzat mici distrugeri de infrastructuri locale, a scris pe Telegram guvernatorul regional Aleksandr Gusev.
În regiunea Briansk, opt drone ucrainene au fost doborâte miercuri, potrivit guvernatorului regional Aleksandr Bogomaz.
Alte patru drone au fost doborâte în timpul dimineţii de miercuri în regiunea Kursk, a anunţat guvernatorul acestei regiuni, Roman Starovoit.
Şase drone au fost doborâte în regiunea Belgorod, unde linii electrice au fost avariate în mai multe localităţi, provocând întreruperi în furnizarea de curent electric, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Gladkov.
De asemenea, o dronă a lovit o clădire a serviciului federal de securitate (FSB) în această regiune, fără a provoca răniţi, însă clădirea a fost avariată, informează Reuters, citând autorităţi locale.
Începând din vara trecută, armata ucraineană şi-a înmulţit atacurile împotriva Rusiei, lovind din ce în ce mai adânc în teritoriul rus. Chiar dacă majoritatea aparatelor sunt doborâte, ţinte, în special energetice şi industriale, sunt lovite în mod regulat.
UPDATE 13 martie 2024, ora 09.30: FOTO-VIDEO Blocadă draconică pregătită de Ucraina: Kievul construiește 2.000 de km de fortificații pe trei linii
UPDATE 13 martie 2024, ora 05.50: Înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin, Erdogan transmite un avertisment categoric către partenerii NATO
Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat marţi că trebuie evitate orice măsuri care ar exacerba războiul din Ucraina şi ar putea extinde conflictul la NATO, adăugând că îl va primi într-o vizită pe preşedintele rus Vladimir Putin după alegerile de la sfârşitul acestei luni, informează Reuters, citat de AGERPRES.
Turcia, stat membru NATO, sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar menţine relaţii cordiale cu Rusia şi vorbeşte regulat cu ambele părţi în conflict. A oferit Ucrainei sprijin militar şi politic, dar, în acelaşi timp, se opune sancţiunilor împotriva Moscovei.
UPDATE 13 martie 2024, ora 05.15: Joe Biden i-a primit pe liderii polonezi la Casa Albă: chestiunea ucraineană a fost în centrul întâlnirii
Preşedintele american Joe Biden şi-a arătat sprijinul pentru Ucraina, marţi, primindu-i pe liderii polonezi, avertizând totodată asupra ameninţării ruse la adresa Europei de Est, transmite AFP, citat de AGERPRES.
"Trebuie să acţionăm înainte să fie literalmente prea târziu. Pentru că, după cum îşi aminteşte Polonia, Rusia nu se va opri la Ucraina", a declarat preşedintele american în timp ce i-a primit pe omologul său Andrzej Duda şi pe prim-ministrul Donald Tusk la Casa Albă.
UPDATE 13 martie 2024, ora 04.00: Încă un motiv de furie pentru Putin: Adunarea Naţională franceză abrobă Kievului un ajutor în valoare de trei miliarde de dolari
Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului francez, a adoptat marţi prin vot, după doi ani de la invazia Ucrainei de către Rusia, o strategie a Guvernului de ajutare a Kievului împotriva Moscovei, relatează Le Journal du Dimanche (JDD), informează news.ro.
Un acord în domeniul securităţii între Franţa şi Ucraina, care prevede acordarea Kievului a unui ajutor în valoare de trei miliarde de dolari, a fost adoptat de către deputaţi, în pofida refuzului Partidului Rassemblement National (RN, extremă dreapta) de a particoipa la vot şi unei opoziţii a Partidului La France Insoumise (LFI, stânga radicală) faţă de text.
UPDATE 13 martie 2024, ora 01.00: Video | Un tren încărcat cu zeci de lansatoare de rachete româneşti a fost filmat în drum spre Ucraina
Un clip cu o garnitură de tren încărcată cu 32 de lansatoare multiple de rachete APR-40 româneşti a apărut pe reţelele de socializare, iar autorul a precizat că trenul se îndreaptă spre Ucraina, fără să precizeze data sau locul exact, relatează Monitorul Apărării, potrivit Mediafax.
Aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde, iar distanţa de tragere este de aproximativ 20 km. Aceste lansatoare nu mai sunt de folos României, ele au fost înlocuite cu LAROM şi HIMARS. În 1990, Armata României avea în jur de 130 de astfel de lansatoare, care folosesc rachete de 122 mm.
