Recapitalizarea directă a băncilor prin ESM este discutată de aproape doi ani, ca parte a eforturilor de a preveni o nouă criză a datoriilor în Europa. Conform planului anunțat de Dijsselbloem, recapitalizarea poate fi utilizată ca instrument preventiv sau în cazul în care o țară nu-și permite un program de ajutor a băncilor.
Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanțată cu contribuții de la băncile care operează în zona euro, contribuții care, în zece ani, ar urma să ajungă la capacitate maximă de 55 de miliarde de euro. Dijsselbloem a apreciat recent că suma de 55 de miliarde de euro reprezintă o rezervă suficientă, având în vedere că mai înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acționarii, deținătorii de obligațiuni și marii deponenți ai băncilor vor pierde și ei bani.
În 2012, liderii zonei euro au fost de acord că ESM trebuie să aibă opțiunea de a achiziționa direct o participație într-o bancă care se confruntă cu probleme financiare, pentru ca guvernele să nu mai fie nevoite să salveze cu bani publici instituțiile financiare.
Jeroen Dijsselbloem a anunțat că miniștrii de Finanțe din zona euro au stabilit că Mecanismul European de Stabilitate va putea investi în bănci anul viitor, după ce opțiunea de a obține bani de la investitorii privați sau de la guvern a eșuat. Pierderile la care sunt forțați acționarii, creditorii și deponenții pot ajunge la 8% din totalul pasivelor băncii.
Oficialii europeni susțin că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opțiuni au fost epuizate.
Mecanismul European de Stabilitate (ESM) nu va fi un nou organism de protecție bancară, au avertizat oficialii europeni.
Agerpres