Premium
Ministerul rus de Externe a uitat, se pare, că R. Moldova nu se mai află sub administrația Moscovei de mai bine de 30 de ani și își exprimă ”îngrijorarea” că populația rusofonă nu mai primește tratament preferențial, cum era cazul în perioada Uniunii Sovietice.
În cadrul unui raport, MID-ul rus descrie situația etnicilor ruși din R. Moldova ca fiind una ”foarte gravă”, numind acțiunile guvernării pro-europene drept ”persecutare a vorbitorilor de limbă rusă”, conform deschide.md.
”Remarcăm cu regret că compatrioții noștri ruși (și oamenii vorbitori de limbă rusă în general) care trăiesc în R. Moldova se confruntă adesea cu dificultăți în a-și garanta drepturile de acces la serviciile publice, de a-și alege limba de educație și de a primi liber informații în limba lor maternă. Experții sunt alarmați de acțiunile întreprinse de autorități cu scopul de a revizui legislația lingvistică și de a reduce utilizarea limbii ruse, de a limita difuzarea în limba rusă.” constată cu ”îngrijorare” Ministerul rus de Externe.
Diplomația rusă mai scrie în raport că au fost înregistrate plângeri din partea populației rusofone cu privire la încălcarea drepturilor de utilizare a limbii ruse atunci când se adresează la organele de conducere, inclusiv în instanțele juridice, precum și la cazurile răspândite de vânzări ale medicamentelor care nu au instrucțiuni în limba rusă. Aceste pretenții ale MAE-ului rus sunt total deplasate, în contextul în care, dacă autoritățile de la Chișinău s-ar conforma acestor cerințe, fiecare funcționar public din R. Moldova ar fi nevoit să vorbească fluent și să fie competent din punct de vedere profesional atât în limba română, cât și în limba rusă, care este o limbă străină în R. Moldova.
În continuare, Ministerul rus de Externe vorbește în raportul său și despre o așa-zisă ”derusificare a educației”, deplângând închiderea școlilor cu predare în limba rusă și ”limitarea accesului la educație în limba maternă pentru populația rusofonă”.
”În actualizarea din 2014 a Codului Educației, limba rusă nici măcar nu este menționată ca limbă de predare și este, de fapt, clasificată ca limba uneia dintre minoritățile naționale din R. Moldova. O astfel de transformare a legislației educaționale ”încurajează” procesul într-o oarecare măsură obiectiv de reducere a numărului de elevi în școlile cu predare în limba rusă (și, ca urmare, o reducere treptată a numărului școlilor cu predare în limba rusă, care primesc finanțare insuficientă de la stat)” se mai scrie în raport.
Deși Moscova își bate capul ca populația rusofonă din R. Moldova să învețe în limba maternă, informațiile găsite pe internet arată că acest ”drept” invocat de MID nu este respectat în ”Rusia multietnică”. Astfel, deși în Rusia sunt vorbite cam 100 de limbi și dialecte, într-un articol publicat de RIA Novosti în 2018, profesorul Catedrei de Lingvistică Generală și Rusă al Institutului de Stat al Limbii Ruse ”A. S. Pușkin”, Mihail Osadci, declara că numărul limbilor predate în școli scade în continuu.
”Există aproximativ 100 de limbi în Rusia. Dintre acestea, doar câteva sunt predate în școli. Și numărul lor scade rapid. De exemplu, în 2015 educația se efectua în 18 limbi în Rusia. În 2016 numărul lor a scăzut la 13. Pentru 2017 nu am date încă, dar bănuiesc că a fost înregistrată din nou o scădere. Probabil, în câțiva ani vor exista doar 4-5 limbi de predare” declara atunci profesorul Osadci, care încerca să explice că, dacă o limbă nu este predată la școală, aceasta dispare în mod natural.
În situația în care Rusia nu le garantează cetățenilor săi educația în limba maternă, pretențiile MID-ului rus față de autoritățile R. Moldova sunt cel puțin ipocrite.
Moscova mai semnalează și ”probleme” cu instituțiile media ruse din R. Moldova, care răspândesc știri false și propagandă. Moscova se arată iritată de eforturile de combatere a dezinformării ruse întreprinse de guvernarea PAS și notează că în R. Moldova activează 105 instituții media finanțate din Occident.
”Situația din jurul activității presei ruse în R. Moldova este escaladată sub pretextul luptei cu propaganda rusă. Solicitările de monitorizare atentă vin din partea reprezentanților Partidului Acțiune și Solidaritate. În același timp, există numeroase proiecte ale Statelor Unite, ale mai multor țări europene și ale ONG-urilor pro-occidentale de susținere a libertății de exprimare în Moldova și de combatere a dezinformarii” scrie MID-ul rus.
Faptul că Moscova, care a nimicit practic presa liberă prin interzicerea jurnaliștilor care nu laudă Kremlinul, critică lupta Chișinăului împotriva propagandei și dezinformării dă dovadă, la fel, de ipocrizie. Asta în contextul în care toată presa și ONG-urile incomode regimului lui Putin sunt calificate drept ”agenți străini” și scoși în afara legii.
Revenind la raportul publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, Rusia mai acuză Vestul și de atragerea R. Moldova în grupul statelor rusofobe, după ce a început ”operațiunea de denazificare și demilitarizare a Ucrainei”, și se arată indignată de proteste anti-război din fața ambasadei sale de la Chișinău și a lipsei de măsuri împotriva acestora din partea autorităților moldovenești.
Președintele Parlamentului Igor Grosu menționase anterior că R. Moldova este o țară liberă și că orice cetățean are dreptul democratic să protesteze.
MID-ul rus mai acuză autoritățile de la Chișinău că ar persecuta Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova.
”Se cunoaște și despre presiunele asupra Mitropoliei Moldovei și Chișinălui a Bisericii Ortodoxe Ruse: parohiile acesteia sunt lipsite de subvenții, iar șeful acesteia, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, este persecutat” conchide Ministerul de Externe de la Moscova.
Diplomația rusă nu a prezentat însă nicio dovadă a persecutării Mitropoliei Moldovei sau a Mitropolitului Vladimir.
