Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză pe tema conflictului mocnit dintre SUA și țările europene, un conflict care pare să ia amploare în contextul războiului comercial mondial.
Ziarul Financiar:
Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, Ministerul de Externe al Germaniei pregăteşte o strategie pentru cum să răspundă provocărilor americane, un semn că guvernul de la Berlin crede că actualele politici de limitare a pagubelor nu mai funcţionează cu Donald Trump la conducerea administraţiei americane, scrie Handelsblatt, cel mai mare ziar de business din Germania. În prezent, Berlinul are astfel de strategii politice doar pentru adversari, cum sunt Rusia şi China. Pregătirile au început anul trecut, dar s-au intensificat în ultimele luni.
După ce Trump a lăsat în haos grupul celor mai mari economii dezvoltate din lume, preşedintele Chinei Xi Jinping şi cel al Rusiei Vladimir Putin toastau duminică pentru extinderea Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, un bloc cu opt membri creat pentru a coordona politicile de securitate din Asia, notează Bloomberg. Grupul, care şi-a salutat nou veniţii India şi Pakistan şi pe liderii Iranului şi Mongoliei, s-a angajat să îmbunătăţească cooperarea din domeniul energiei şi agriculturii şi să creeze condiţii mai favorabile pentru comerţ şi investiţii. Spre comparaţie, G7 a fost format la mijlocul anilor 1970 pentru coordonarea răspunsurilor la probleme economice ca şocurile produse de preţurile petrolului şi inflaţie. Ulterior, grupul a început să se ocupe de probleme care ţin de siguranţă şi politică. G7 include Italia şi Canada, dar nu şi China, India, cea mai mare democraţie din lume, şi Brazilia. Xi şi Putin au promis că vor lucra pentru o colaborare globală. Săptămâna trecută, Rusia şi China au semnat un acord pentru stabilirea unui fond de investiţii care iniţial va avea sub administrare 1,5 mld. yuani (234 mil. dolari) şi care va sprijini proiecte financiare şi industriale în Rusia şi China. Ţinta de capital a fondului este de 5 mld. yuani, potrivit Reuters. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în relaţiile dintre aliaţii euro-atlantici de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial. S-a ajuns la gesturi ieşite din uzanţa relaţiilor diplomatice, se schimbă raporturile de putere între membrii Alianţei Atlanticului de Nord, scandalul între SUA şi aliaţii săi europeni creşte constant, în ritmul în care Trump găseşte cuvinte de laudă în exces pentru a-l curta pe Kim Jong-un, noul său posibil prieten şi aliat.
Se spun acum între aliaţii euro-atlantici vorbe terbil de grele, acuzaţii şi injurii, chiar blesteme, pe care doar duşmanii din lumea dictatorial-comunistă de odinioară (sau propaganda nord-coreeană de acum câteva săptămâni) le adresau capitaliştilor jegoşi, nemernici, exploatatori fioroşi şi imorali, mincinoşi patologici încercând să înşele bunele intenţii venite din puritatea sufletească a poporului muncitor căruia istoria avea să-i hărăzească mult visata victorie finală asupra hidrei imperialiste.
Totul se exacerbează brusc în urma gestului fără precedent în istoria relaţiilor internaţionale contemporane între state democratice: Donald Trump semnează comunicatul negociat la Summitul G7 din Canada şi apoi, doar la câteva ore, enervat de nişte remarci ale premierului canadian Trudeau, anunţă că îşi retrage semnătura de pe acest document...ceea ce face să apară un enorm semn de întrebare asupra viitorului oricărui angajament semnat de partea americană, posibil, iată, să fie anulat doar în câteva secunde, reducând la zero negocierile şi umilindu-şi partenerii internaţionali. Este foarte grav pentru că practica diplomatică, întreg eşafodajul relaiilor internaţionale, se bazează pe principiul că semnătura unui lider politic reprezintă şi angajamentul ţării sale. Ce se va întâmpla de acum înainte cu cei care vor negocia tratate internaţionale? Gestul lui Trump desigur anunţă că SUA mai pot reacţiona la fel, dar să vedem dacă şi alţi lideri politici ai lumii vor folosi acest precedent pentru a introduce un alt stil de joc pe scena internaţională. (Mai multe detalii AICI)
Libertatea:
Donald Trump este predominant narcisist, în timp ce Kim Jong-un este sadic. Liderul de la Casa Albă arată o lipsă de empatie față de oamenii din jurul său. Kim Jong-un vrea să fie mereu în centrul atenției și dă dovadă și de o extraordinară capacitate de a se adapta la situații noi. Silviu Petru Grecu, loctor universitar la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este de părere că cei doi ar putea ajunge la un acord rezonabil dacă liderul nord-coreean își dă seama că are resurse militare limitate în fața lui Donlad Trump, președintele care a demonstrat că poate ataca o țară dacă își propune cu adevărat asta.
Studiul publicat pe site-ul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași arată care sunt principale trăsături ale personalității lui Donald Trump și Kim Jong-un.
”Din punct de vedere al personalității, trăsătura dominantă a lui Donald Trump, în proporție de aproape 30% este narcisismul – caracterizat prin exces de grandoare, nevoie de admirație și lipsă de empatie față de alte persoane; alte două componente importante ale personalității, într-o proporție de 22,89% fiecare, sunt sadismul – ceea ce îl face o persoană dominatoare și agresivă, precum și histrionismul – nevoia de a fi mereu în centrul atenției. Într-un procent mai mic, se poate vorbi și de o personalitate antisocială, care se traduce printr-un comportament ce violează și desconsideră în mod constant drepturile celorlalți”, se arată în articolul citat.
Experții mai spun că Donald Trump este un personaj expresiv. Are are o stimă de sine foarte ridicată.
„Donald Trump are un hibrid temperamental destul de rar întâlnit în rândul liderilor politici democratici. La cei mai mulţi dintre aceştia predomină structuri temperamentale de tip sangvinic, sau asocierea cu un temperament de tip flegmatic. Sub aspectul structurii de personalitate Donald Trump intră în categoria liderilor politici de tip emotiv (reacţii emoţionale rapide şi puternice), activ (angajat în acţiunea politică) fiind atras de competiţia politică, având predilecţie pentru cucerirea şi exercitarea puterii politice”, spune profesorul Silviu Petru Grecu (Mai multe detalii AICI)
