Premium
Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov a lansat, joi, în premieră pentru instituţiile culturale din România, turul virtual gamificat al expoziţiei permanente, intitulat "Secretul familiei Mureşianu".
Este vorba de o aplicaţie care le permite adolescenţilor să joace un joc, de pe telefon sau calculator, din sălile muzeului sau de acasă - accesând un link de pe pagina instituţiei, cu ajutorul unui cod QR, trecând prin mai multe provocări, la finalul cărora pot afla... secretul familiei Mureşianu.
"Gamificarea tururilor virtuale a fost un subiect discutat în comunitatea muzeală românească de mai mulţi ani, dar în ţara noastră nu a existat, de aceea am propus o primă variantă de transformarea unui parcurs de vizitat într-un joc şi sperăm noi cei tineri vor descoperi prin joacă istoria celor ce au trăit înaintea noastră", a precizat pentru AGERPRES managerul Muzeului Casa Mureşenilor, Valer Rus, potrivit Agerpres.
El a menţionat că demersurile muzeului de a-l face mai accesibil şi în acelaşi timp mai atractiv pentru publicul tânăr şi nu numai au început cu proiectul asistentul virtual muzeal IA, o prezenţă feminină de tip avatar, bazat pe un program informatic, ce poate fi vizualizată pe un ecran tv la intrarea în muzeu din 2019.
"Muzeul nostru are de mulţi ani demersuri pentru a introduce tehnologia în tot ce înseamnă interpretare sau reinterpretare a patrimoniului. Încercăm să oferim parcursuri alternative pentru un vizitator intrat în muzeul nostru acum doi sau cinci ani, azi va descoperi lucruri pe care nu le foloseam pentru că nu ne permitea tehnologia. Ia, sub forma unui asistent virtual de patrimoniu este un adevărat miracol tehnologic al muzeului. Întotdeauna găsesc în cartea de oaspeţi comentarii ale vizitatorilor care surprinşi de aceste miracole tehnologice într-o casă memorială. A fost şi a rămas o premieră, la momentul respectiv am dat foarte mulţi bani, dar extrem de puţini în comparaţie cu ce ar însemna pe piaţa liberă un asemenea proiect. Noi am beneficiat de colaborarea colegilor noştri de la Universitatea Transilvania, însă, din păcate, azi nu mai avem, în Braşov, astfel de specialişti, deoarece specialistul lor pe inteligenţă artificială a emigrat", a precizat Valer Rus.
El a precizat că proiectul turului gamificat a fost implementat într-un timp record, de patru luni, cu sprijinul Facultăţii de Sociologie şi Comunicare a Universităţii Transilvania şi cu o firmă privată.
Muzeograful Cristina Zaiţ, manager de proiect, a precizat, la rândul său, că jocul "Secretul familiei Mureşnianu" a fost conceput în aşa fel încât copiii - elevi cu vârste între 10 şi 15 ani - să aibă şi bucuria vizitării muzeului, dar să şi rămână cu anumite informaţii despre această familie marcantă din istoria Transilvaniei, care a trăit în urmă cu mai bine de 180 de ani.
"Am început cu o activitate de documentare pentru a genera informaţii suficiente care să stea la baza unui scenariu care a stat la baza unei aplicaţii care conţine un tur virtual combinat cu acest joc, antrenant şi educativ deopotrivă. Îi invităm pe elevii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani să pună mâna pe telefon şi să ne cunoască, să ne descopere într-o altă manieră, neconvenţională am spune noi. Acest tur virtual cuprinde 24 de provocări, câte trei pentru fiecare sală de vizitare a expoziţiei permanente. Adolescenţii se vor întâlni cu întrebări cu răspunsuri predefinite, cu puzzle-uri, cu ghicitori, cu identificare de detalii, de obiecte expuse, totul ca ei să aibă şi bucuria vizitării muzeului, dar şi să rămână cu anumite informaţii necesare unei astfel de vizite", a precizat managerul de proiect.
Conform acestuia, proiectul a beneficiat de o finanţare de la AFCN de 47.000 şi de o cofinanţare de 6.000 de lei de la Consiliul Judeţean.
Potrivit profesorului Ciprian Sandor, reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean, instituţie parteneră în proiect, feedback-ul elevilor care au testat primele variante ale jocului a fost pozitiv, interesul şcolilor de a participa la acest proiect fiind unul însemnat.
"Elevii văd acest proiect ca un nou mod de a dezvolta o educaţie culturală, ceva care să-i antreneze, să le fie familiar. Aşa că proiectul a fost bine gândit şi cu rezultate imediate. Nu numai că recomand şi altor muzee, este o rugăminte să adapteze ceea ce vor să prezinte elevilor la "tehnica de muncă" pe care ei o folosesc zilnic", a spus Ciprian Sandor.
Elevii care au testat, joi, în muzeu, ultima variantă a jocului, care va fi disponibilă publicului, au fost extrem de încântaţi de acesta.
"Mi-a plăcut foarte mult grafica, întrebările sunt de cultură generală, nu este greu de jucat" - Rareş, 13 ani.
"Am mai fost la muzeu, dar cu jocul, mi se pare mult mai interesant" - Clara.
"Este foarte uşor de folosit aplicaţia şi nici puzzle-ul nu e greu de rezolvat" - Letiţia, 12 ani.
Casa Mureşenilor, cunoscută şi ca Muzeul Imnului Naţional, deţine una dintre cele mai importante arhive de familie din România, numărând peste 25.000 de documente (scrisori, acte oficiale, publicaţii, fotografii). Familia Mureşianu este cunoscută atât ca proprietară a "Gazetei Transilvaniei", primul ziar politic al românilor, iar în 1888, în casa familiei a fost înfiinţată prima tipografie românească din cetatea Braşovului. Nu în ultimul rând, poetul Andrei Mureşanu a compus poezia "Unu răsunetu", astăzi actualul Imn de stat al României.
