Premium
Liderii USR au mers la Avocatul Poporului pentru a-i cere să sesizeze Curtea Constituțională pentru OUG pe legile justiției. Celor de la USR li s-a spus că Victor Ciorbea și-a luat două săptămâni de concediu și nu a delegat dreptul de a ataca la CCR Ordonanțele de Urgență unui subaltern din cadrul instituției.
”Am venit la Avocatul Poporului pentru a-i cere să sesizeze CCR pe OUG privind legile justiției, dar am aflat că domnul Ciorbea este în concediu timp de două săptămâni, un concediu programat. Nu știu ce să spun despre asta, dar mai grav este faptul că a refuzat să delege unui subaltern din instituție atribuția de a ataca la CCR Ordonanțele de Urgență ale Guvernului. Practic, suntem în situația în care, timp ce două săptămâni nimeni nu va mai putea sesiza CCR în legătură cu OUG-uri date de Guvern”, a explicat Dan Barna.
Cei de la USR i-au trimis și o scrisoare deschisă lui Victor Ciorbea:
”Ref: Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte în domeniul justiției
Stimate domnule Ministru,
Având în vedere că, în baza art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aveți calitatea de subiect de sezină în fața Curții Constituționale în privința ordonanțelor de urgență ale Guvernului, vă expunem, în cele ce urmează, motivele pentru care apreciem că prevederile OUG nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte în domeniul justiției sunt neconstituționale.
În primul rând, Ordonanța de urgență antereferită contravine art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, care stabilește, inter alia, că „Ordonanțele de urgență (…) nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului”.
În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că „sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic (instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)” (a se vedea Decizia nr. 55/2014). Cu privire la înțelesul noțiunii de „afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului”, Curtea, prin Decizia nr. 230/2013 a stabilit că aceasta se referă la „toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcționarea, competențele, resursele materiale și financiare, numărul și statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc”.
Prin urmare, se poate observa că OUG nr. 92/2018 afectează regimul unei instituții fundamentale a statului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parte a Ministerului Public, reglementat la art. 131 și 132 din Constituție.
În al doilea rând, OUG nr. 92/2018 contravine art. 115 alin. (4) din Constituției, potrivit căruia „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora”.
Considerăm că elementele prevăzute în preambul nu sunt de natură a justifica urgența, mai ales în contextul în care modificările aduse prin OUG nr. 92/2018 puteau fi propuse pe cale parlamentară, odată cu propunerile legislative de modificare a legilor justiției.
Astfel, considerăm pe deplin aplicabile următoarele considerente reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 361/2016:
„Invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate — situația extraordinară —, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil”.
În al treilea rând, având în vedere că OUG nr. 92/2018 a fost emisă în vederea modificării unor soluții normative recent adoptate de Parlament, apreciem că Guvernul a cenzurat pe această cale Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, fapt de natură a înfrânge principiul constituțional al separației puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție.
În al patrulea rând, prin art. IV din OUG nr. 92/2018 se prorogă intrarea în vigoare a dispozițiilor art. I pct. 97 și 98 din Legea nr. 242/2018, referitoare la instituțiile și condițiile în care magistrații pot fi detașați în cadrul acestora, prevederi prin care se valorificau considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 45/2018 (a se vedea, în acest sens, par. 170-173).
Prin urmare, art. IV din OUG nr. 92/2018 contravine art. 147 alin. (4) din Constituție, referitor la efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
În al cincilea rând, dispozițiile art. VII din OUG nr. 92/2018 contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Cu titlu de exemplu, aplicarea imediată a noilor condiții de vechime va duce la pierderea funcțiilor legal obținute de procurori în cadrul parchetelor, în temeiul legii în vigoare la data promovării acestora pe funcție.
În al șaselea rând, art. VII din OUG nr. 92/2018 și art. V din Legea nr. 207/2018, dispoziții tranzitorii care stabilesc în ce măsură noile prevederi sunt opozabile procurorilor numiți în funcție în cadrul DNA sau DIICOT, sunt contradictorii. Or, „existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduc la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitatea normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală (Decizia nr. 26/2012)”.
În considerarea argumentelor expuse, precum și a faptului că sunteți unicul titular al dreptului de sesizare a instanței de contencios constituțional care poate ataca ordonanțele Guvernului imediat după adoptare, vă adresăm rugămintea de a sesiza Curtea Constituțională în privința OUG nr. 92/2018.”, se arată în scrisoarea USR.
