Au trecut peste 100 de zile de la alegerile prezidențiale, iar promisiunile făcute sub imboldul evenimentelor din 2/16 noiembrie 2014, nu s-au materializat în beneficiul cetățenilor care trăiesc departe de casa.
Continuarea ignorării modificării legislației privitor la introducerea posibilității exercitării drepturilor electorale, cu alte cuvinte tratarea subiectului adus de votul prin corespondență, găzduiește o teamă impresionanta in interiorul decidenților politici care alcătuiesc arcul puterii din România, preferând ocolirea dezbaterii cu seriozitate a subiectului atât de important pentru diaspora.
Votul prin corespondență nu reprezintă o cursa electorala pentru nimeni, după cum nici interesul privind intenția de vot a electoratului român din afara țării nu trebuie să fie un troc politic pentru nici una din formațiunile politice existente, statul trebuind să asigure posibilitatea oricărui cetățean român, oriunde s-ar afla pentru exercitarea acestui drept.
O altă temă discutata aparținând diasporei, este cea legată de reprezentativitate, textul legii 35/2008 conținând informații cu privire la stabilirea numărului deputaților și senatorilor aleși de cetățenii din afara țarii și anume patru deputați și doi senatori pentru câteva milioane de cetățeni, mult sub reprezentarea din Parlamentul României chiar și a grupului minorităților.
Nicidecum nici acest subiect nu este unul încheiat, cerințele românilor în privința reprezentativității având în vedere condițiile reducerii numărului parlamentarilor în viitorul Legislativ, suplimentarea numărului mandatelor reprezentanților în diaspora, ar trebui să satisfacă algoritmul corect al reprezentării stabilind un număr maxim de șase senatori și doisprezece deputați.
Cu siguranță atât discuția despre forma în care românii se pot bucura de posibilitatea votului prin corespondență/electronic, cât și cea legată de numărul deputaților și senatorilor circumscripției 43. va genera o mulțime de dezbateri atât în România cât și în afara ei, clasa politică având obligația de a manifesta corectitudine în decizii și interes în beneficiul cetățenilor români oriunde s-ar afla, iar Comisia de Cod Electoral va trebui să analizeze cu seriozitate toate aceste propuneri nu în interesul alegătorului nici unui partid ci în interesul cetățeanului cu drept de vot.
Comentează