Fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu este audiat, miercuri dimineaţă, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), în dosarul Mineriadei din 1990 în care a fost inculpat pentru infracţiuni contra umanităţii, informează Mediafax.
La finalul lunii decembrie 2016, Gelu Voican Voiculescu susţinea că inculparea sa şi a celorlalte nume din conducerea statului român din 1990 reprezintă ''o diversiune comandată pentru a-l scoate din impas pe preşedintele Klaus Iohannis''.
Dragnea dezvăluie ce s-ar fi putut face cu 10 miliarde lei, pierduţi pe drum de tehnocraţi
''Este o diversiune comandată pentru a-l scoate din impas pe preşedintele Iohannis şi a da o altă întorsătură atenţiei publice de la aşteptarea desemnării candidatului de prim-ministru. Atunci repede s-au găsit în momentul ăsta, înainte de Crăciun, să anunţe inculparea noastră. Sunt moduri scandaloase de a utiliza justiţia în scopuri politice de moment'', a declarat Gelu Voican Voiculescu.
În acest dosar mai sunt cercetaţi penal fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale (FSN); general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
Vremea REA continuă în România: Cod PORTOCALIU de viscol în mai multe județe
Procurorii militari susţin că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat "un atac generalizat şi sistematic", lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei Capitalei, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
"Atacul" din 11 - 15 iunie 1990 a avut următoarele consecinţe: uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei; vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.269 de persoane; privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.242 de persoane, indică procurorii.