DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Oana Stănciulescu și pasiunea pentru libertate

de Razvan Zamfir, jurnalist

Am citit scrisoarea de protest față de desemnarea Oanei Stănciulescu în Consiliul de Administrație al TVR. Am citit-o și am înteles că pentru orice pasionat de libertate, solidarizarea cu Oana Stănciulescu nu e o opțiune, ci o obligație de conștiință.

Când, blocată între Băsescu și Ponta, presa nu găsea nicio clipă pentru eroi, martiri și sfinți necanonizați, Oana Stănciulescu dedica emisiuni întregi fenomenului Pitești și ne amintea tuturor că, în fața comunismului totalitar, nu toți românii au îngenuncheat. Unii au rămas liberi. Măcar în suflet.

Când instituțiile statului român își construiseră o strategie de PR în jurul demascării foștilor torționari după un calendar bine pus la punct, Oana Stănciulescu ne-a adus istoria vie într-un platou de televiziune, iar noi i-am cunoscut pe foștii detinuți politici anticomuniști.

Când majoritatea buletinelor de știri ne prezentau cozile de turiști religioși de la mormântul lui Arsenie Boca și numărau brelocurile cu sfântul Ardealului vândute într-un weekend, Oana Stănciulescu ne-a spus povestea completă a anticomunistului devenit legendă.

Și nimeni n-a îndrăznit vreodată să spună că sfinții închisorilor sunt ilegali.

Acum, într-un puseu de bun simț rar întâlnit la partidele politice, liberalii au desemnat-o pe Oana Stănciulescu membru în CA al TVR. Regulamentar, peneliștii puteau alege un om de partid sau chiar un jurnalist de casă, și nimic nu s-ar fi schimbat în modul de funcționare al TVR. Dar au ales un ziarist incomod, critic până la sânge, de la care nimeni nu se așteaptă să închidă ochii în fața presiunilor politice la care va fi supusă televiziunea publică la alegeri. Iar anul acesta urmează două runde de alegeri.

Tot acum, subit, martirii au devenit nedemocratici. Și, odată cu ei, Oana Stănciulescu a devenit ”nepotrivită” pentru televiziunea națională, deși profesional sau moral – în două decenii de presă – nimeni nu i-a putut reproșa nimic.

I se reproșează, în schimb, că-i place Radu Gyr, poetul condamnat la moarte de Tribunalul Poporului pentru versurile ”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane...”.

Și mie-mi place. Iar după ce veți (re)citi poemul, probabil vă va plăcea la fel de mult.

 

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

de Radu Gyr

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

---

Citeste-l pe Razvan Zamfir si pe www.razvanzamfir.ro

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.