Premium
Consiliul European de la sfârșitul acestei săptămâni va aborda două mari probleme: criza refugiaților și "planul celor 5" privind integrarea mai avansată a țărilor euro.
Cei cinci președinți - Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele Consiliului, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului, Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene și Martin Schulz, președintele Parlamentului European - au prezentat împreună un plan pentru o uniune politică mai avansată a celor 19 țări care folosesc moneda comună. E un plan pe 10 ani care cuprinde trei etape. Prima nu aduce nimic nou, fiind mai curând un răgaz politic menit să pregătească țările vizate pentru marea noutate care consta în constituirea unei trezorerii a zonei Euro și a unui supra-minister de finanțe. Acest lucru ar trebui să se întâmplă treptat după 2017. Reforma ar trebui să se încheie cel târziu în 2025, atunci când pe harta politică vor apărea două Europe, una strâns unificată din punct de vedere fiscal și o alta cuprinzând țările ce vor avea posibilitatea să adere la nucleul central când vor fi pregătite, se arată într-o analiză semnată de Horaţiu Pepine în Deutsche Welle.
Vezi şi: Jean-Claude Juncker, mesaj pentru România: Respectați angajamentele
Potrivit autorului, federaliștii europeni și oponenții lor eurosceptici au căzut de acord: moneda comună nu poate funcționa fără o trezorerie comună și fără o unificare a politicilor fiscale. "Tabloul acesta relativ simplu se complică însă din cauza Marii Britanii. Londra apare celor de pe continent ca o parte indispensabilă a construcției europene, dar britanicii rămân reticenți față de moneda comună chiar dacă sunt, în general, favorabili Uniunii. Planul celor 5 ar fi, politic vorbind, destabilizat de o Londră rămasă în afară, căci integrarea euro atrage după sine o unificare inevitabilă a pozițiilor politice în toate planurile", se arată în analiza din DW.
Poziţia României, deja o ţară periferică în UE, s-ar agrava dacă planul celor 5 ar fi pus în aplicare, ţara noastră urmând să rămână pe margine. Iar prăpastia dintre cele două Europe ar urma să se adâncească.
"Dacă astăzi avem 28 de țări cu mai multă sau mai puțină autoritate, după punerea planului în aplicare vom avea o Europă tare (cu o ”reprezentare externă unificată”), o periferie europeană diversă, tot mai neînsemnată politic și, în fine, o Londră excentrică, care va tinde să fie o alternativă la axa Berlin-Paris și un pol de atracție față de posibilii disidenți est-europeni. Cu alte cuvinte adâncirea unificării va antrena după sine o nouă divizare, care va fi tot mai evidentă pe fondul antagonismului renăscut dintre Statele Unite și Rusia", mai scrie Horaţiu Pepine în DW.
Vezi şi: Europarlamentar PNL: 'Europa s-a transformat într-un lobbyist al Rusiei'
