Premium
Planurile producătorilor de vehiculele electrice se împiedică de creşterea puternică, de aproape trei ori, a preţului cobaltului folosit la baterii, relatează Bloomberg.
Când BMW a anunţat că proiectează versiuni electrice ale SUV-ului X3 şi Mini, preţul a 21 de kilograme de cobalt, cantitatea de metal necesară pentru o baterie auto, era de sub 600 de dolari.
După doar 16 luni, preţul ţintă al cobaltului se apropie de 1.700 de dolari şi creştere în fiecare zi.
Pentru producătorii auto care vor să se concentreze pe vehiculele electrice, creşterea preţului cobaltului a fost o trezire dură la realitate, despre cât de mult se bazează succesul lor pe un metal care să găseşte în mare parte într-una dintre cele mai corupte şi subdezvoltate ţări din lume, Republica Democrată Congo.
”Creşterea a devenit tot mai rapidă în ultimul an”. Trebuie să urmărim cu atenţie evoluţiile, în special în cazul litiului şi cobaltului, din cauza pericolului unui deficit al ofertei”, a declarat Markus Duesmann, director pentru achiziţii al BMW, responsabil cu contractarea materiilor prime utilizate la bateriile litiu-ion, cum sunt cobaltul, manganul şi nichelul, conform News.ro.
Ca şi alţi producători concurenţi, BMW vrea să fie lider al celei mai mari revoluţii din transporturile auto de la inventarea motorului cu combustie internă, având în plan fabricarea a 12 modele de automobile electrice, până în 2025.
Directorii de companii nu au luat însă în considerare, acum doi ani, necesitatea de a deveni experţi în domeniul prospectării metalelor.
Producătorii auto se află în prezent pe un teren nefamiliar, în care companii miniere ca Glencore şi China Molybdenum au pentru prima oară toată puterea de negociere, pentru a discuta despre ofertă.
”Sunt mult mai mari, dar realitatea este că cei ca noi deţin toate cărţile”, a afirmat Trent Mell, director general la First Cobalt, care extrage cobalt în nordul regiunii Ontario şi poartă negocieri cu productorii auto pentru livrări pe termen lung.
Ceea ce complică procesul este faptul că cobaltul provine din Republica Democrată Congo, unde corupţia este împământenită în afacerile curente.
Statele Unite au impus săptămâna trecută sancţiuni împotriva unui partener de lungă durată al grupului Glencore, miliardarul israelian Dan Gertler, pentru că acesta s-ar fi folosit de relaţiile apropiate avute cu preşedintele congoles Joseph Kabila pentru a-şi asigura afaceri în industria minieră.
În calea negocierilor se află şi un obstacol de natură etică. Statul african produce peste 60% din cobaltul extras la nivel global, din care o cincime este extras de mineri în mod artizanal, cu mâinile, iar unii dintre aceştia sunt copii. Acest stat intenţionează şi să dubleze taxa impusă pentru exploatarea cobaltuluo.
Dacă fiecare dintre miliardele de vehicule aflate în circulaţie ar fi înlocuite astăzi de un Tesla Model X, ar fi necesare 14 milioane de tone de cobalt, de două ori rezervele mondiale.
Chiar şi în cazul unui scenariu mai realist, în care oamenii ar conduce 30 de milioane de vehicule electrice până în 2030, ar fi necesar ca producţia de cobalt să crească de peste trei ori, potrivit unui studiu comandat de grupul Glencore firmei de analiză a pieţei CRU Group.
Pentru a se adapta noii realităţi, unii producători auto angajează geologişti pentru a învăţa msi multe despre minerale, care ar putea deveni într-o zi la fel de importante pentru transporturi cum este petrolul în prezent.
Dacă istoria se va repeta, cererea mare pentru cobalt nu va dura. La începutul anilor 2000, preţul paladiului, utilizat pentru convertorii catalitici care elimină particulele poluatoare din gazele de eşapament, s-a triplat în doi ani, din cauza temerilor legate de ofertă.
Ulterior, producătorii auto au găsit soluţii pentru a utiliza mai puţin din acest metal, iar cererea a scăzut cu o treime.
Ford Motor a fost nevoit să revizuiască în scădere valoarea activelor cu 1 miliard de dolari după scăderea valorii stocurilor sale de paladiu.
Bateriile automobilelor electrice ar putea urma o tendinţă similară.
O altă soluţie poate veni prin reciclarea bateriilor uzate, care ar putea adăuga la ofertă 25.000 de tone de metale, până în 2025, potrivit estimruilor făcute de CRU.
