Premium
Asta înseamnă că în orice tip de dosar, interceptările devin practic inutile: suspecţii vor fi conştienţi că sunt interceptaţi şi, evident, nu îşi vor mai dezvălui intenţiile.
In ciuda semnalelor trase de magistrate si de Comisia Europeana, aceasta prevedere nu a fost pana acum modificata. ”Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru Gandul.
”Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva "Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!". Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor”, a adăugat ea, apreciind că, de exemplu, ”dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze aceasta prevedere, insa ministerul nu a dat niciun semn pana acum.
Dacă legea nu este modificată până la intrarea în vigoare, adică 1 februarie, o Ordonanţă de Urgenţă dată după această dată va fi inutilă. Principiul legii penale mai favorabile va face ca o ordonanţă emisă după 1 februarie să nu mai aibă efect, pentru că judecătorii vor utiliza codul penal neamendat constatând că este legea penală mai favorabilă.
Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect a fost actuala şefă a DIICOT Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
