Precedentul Mihăițoaia: Portița prin care Cătălin Cherecheș ar putea rămâne liber în Germania

Un fost polițist român de frontieră, condamnat la închisoare cu executare pentru corupție și prins în Germania, la fel ca primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, nu a fost niciodată extrădat.

Spre deosebire de Italia sau Grecia, Germania nu s-a remarcat până acum prin refuzul trimiterii în România a persoanelor condamnate aici. Totuși, există un precedent în care Germania a refuzat extrădarea unui fugar român. E vorba de fostul polițist de frontieră Nicu Fiat Mihăițoaia, scrie Adevărul.

• Vezi și: Procurorul german care-l anchetează pe Cherecheș: 'Poate fi eliberat, să se bucure de libertate'

Condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită, Mihăițoaia a fost prins în Germania în 2021. Fostul polițist de frontieră se ascundea în localitatea Karlsruhe.

Mihăițoaia a fost încarcerat, dar ulterior a fost pus în libertate după aproximativ o lună, fiind refuzată extrădarea sa în România.

Surse judiciare au declarat pentru „Adevărul” că motivul pentru care Germania a refuzat extrădarea lui Mihăițoaia ține de suprafața alocată deținuților români în penitenciare.

Aflat, recent, într-o vizită la Timișoara, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a declarat că în scurt timp acesta nu va mai fi un motiv de refuzare a extrădării.

Ce înseamnă extrădarea

Avocatul lui Cătălin Cherecheș a spus duminica trecută că fostul primar refuză să-şi dea acordul pentru extrădare simplificată.

„În situaţia unei extrădări fără o procedură simplificată, aceasta poate dura între 3 şi 6 luni de zile. În aproximativ 5 zile, Cătălin Cherecheş urmează să fie transferat la un loc de detenţie din Munchen", a spus Răzvan Doseanu.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat joia trecută că în materie de extrădare, procedurile sunt de un "formalism extrem de strict".

"Practic ce trebuie să facă ţara care este solicitată cu privire la procedura de extrădare este să verifice o serie de criterii, să verifice documentaţia şi să verifice dacă există un mandat european emisă în bună regulă, o cerere de extrădare emisă în bună regulă, identitatea persoanei, să verifice infracţiunea pentru care a fost condamnat cel care urmează să fie extrădat, dacă există o corespondenţă în legislaţia statului solicitant. Sunt criterii tehnice care sunt verificate şi nu o dezbatere pe fond a cauzei. (...) Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat. Discuţia a apărut în ultimii ani când a generat o practică în instanţele italiene, în special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare şi s-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea, ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine", a afirmat Predoiu.